Cu măsuri de prevenire înainte – la muncă!

Mi-a plăcut maxim cum zicea cineva, că pe cinșpe o să ne doară-n paișpe, dar probabil că nu citise măsurile de prevenire adoptate in Hotărârea 24/15.05.2020. E adevărat că nu ne edificăm prea mult, și că, pe lângă glorioasa anexă, urmează ordine comune ale ministerelor, specifice unor activități, dar nu știm nici care sunt acelea. Până atunci, suntem pe cont propriu și la voia sorții (pardon, a organului de control).

Măsurile de prevenire și control a infecțiilor se aplică pe durata stării de alertă, declarată de la data de 15 mai 2020 și pentru o durată de 30 zile (deocamdată). 

Dar să o luăm pe rând și să vedem cam care sunt obligațiile ce revin angajatorului pentru întoarcerea la muncă a salariaților. 

Obligațiile angajatorului

  1. Obligativitatea purtării măștii, astfel încât nasul și gura să fie acoperite, în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă și în alte spații închise. Prin urmare, angajatorului îi revine obligația de a pune la dispoziție angajaților măști necesare pe traseu casă – loc de muncă – casă, pe toată perioada stării de urgență. Și vă recomand să fie pe bază de proces verbal, dar să nu mă înjurați. 
  2. Organizarea activității astfel încât munca să se desfășoare de la domiciliul angajaților, iar dacă activitatea desfășurată nu permite, să ia măsuri suplimentare.
  3. Asigurarea triajului epidemiologic prin controlul temperaturii personalului propriu și al vizitatorilor, la intrarea în incintă. De preferat, prin termometre digitale, non-contact, termoscanere, dar aș recomanda ca angajații să îsi măsoare temperatura și acasă. Subiectul naște numeroase polemici, le-am dezbătut în grupurile de lucru, de la acordul vizitatorilor, reguli GDPR, notarea sau ne-notarea temperaturii sub plafon, până la calitatea persoanei care aplică această masură. 
  4. Să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură depășește 37,3°C. E adevărat că legiuitorul nu s-a obosit să precizeze ce se face în acest caz și care sunt obligațiile angajatorului. Bunul simț ne dictează că angajatul este trimis la medicul de familie pentru obținerea de concediu medical, dar este recomandat să întocmim o notă internă în acest caz. Nu dați cu pietre că instig la birocratizare, dar vreau să ne gândim la o eventuală anchetă epidemiologică în caz de pozitivitate la testul covid.
  5. Dezinfectarea obligatorie a mâinilor înainte de intrarea în spațiile de lucru. Un dispenser la intrare, poate evita contaminarea până la toaletă. E adevărat că cel mai recomandat lucru este spălatul pe mâini cu apă și săpun și să nu uităm acest lucru.
  6. “Respectarea regulilor privind desfășurarea activității în birouri cu spații comune (open space) și a regulilor privind funcționarea unităților de cazare în regim hotelier.” Pe asta am pus-o cu copy/paste din textul legii, că nu am înțeles la ce face referire legiuitorul. 
  7. Decalarea programului de lucru , la intervale de o minim oră pe parcursul a minimum 3 ore, în tranșe de minimum 20% din personal, pentru entitățile cu un număr mai mare de 50 de salariați. Această măsură este luată pentru a fluidiza traficul și a evita aglomerarea mijloacelor de transport. 
  8. Accesul în incinta de lucru să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafață de minim 4 mp pentru fiecare client/persoană și o distanță de minim 2 m între două persoane. 
  9. Să asigure dezinfectarea suprafețelor expuse și evitarea aglomerărilor. Ei, aici e o discuție mai amplă legată de bucătărie/oficiu/chicinetă sau de locurile de fumat. Iar în privința dezinfectării suprafețelor, reguli interne pentru fiecare angajat, dar și pentru echipa de curățenie. 

Recomandările mele pentru tine

  1. Tratează cu seriozitate cele scrise mai sus, dacă nu de frica unor controale, măcar de frica unui dosar penal, pentru că, în caz de doamne-ferește, în calitate de administrator ești obligat să iei toate măsurile pentru securitatea muncii. 
  2. Reorganizează posturile de lucru și programul de lucru, mută birourile, vezi ce faci cu recepția si sala de așteptare, în așa fel încât să te asiguri că ai eliminat toate riscurile. 
  3. Instruiește personalul și afișează recomandările de protecție. Aici recomand semnătura individuală că s-a luat la cunoștință.
  4. Pune la dispoziție materiale de protecție – măști, mănuși, gel dezinfectant, săpun în cantități suficiente, dezinfectanți pentru suprafețe etc. și nu uita de procese verbale. 
  5. Modifică regulamentul intern și pune la dispoziție angajaților noile reguli, de la aerisire a spațiului, dezinfectarea suprafețelor, folosirea bucătăriei, a veselei, igienizarea spațiului de lucru și până la folosirea pixurilor sau gestionarea măștilor și mănușilor folosite. 

Anexa este mai lungă si prevede cateva reguli sau excepții pe care le-ai auzit deja la tv, dar îți recomand să parcurgi, de curiozitate, textul actului normativ, că nu este înspăimântător. 

Hai că nu e chiar atât de greu, trecem și peste asta, noi să fim să fim sănătoși!

Să fii bine!

Foto credit: Oku

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Distribuie Aceasta Postare

Zilierii de azi si 10 obligatii de urmarit

M-am tot gandit daca sa public acest material inainte de vacanta, sa nu te prind cu mainile in aluatul de cozonac, insa este o veste mult asteptata de unele industrii, nu neaparat o veste buna.

Legea zilierilor a fost modificata la inceputul anului si am scris aici despre taierea de pe lista a unor domenii de activitate.

S-a dat drumul la zilieri, iar guvernul a publicat OUG 26/2019 din ciclul “aceeasi Marie cu alta palarie”. Nu pot sa inteleg de ce angajatorul este obligat sa retina contributia de asigurari sociale, atata vreme cat se invoca debirocratizarea muncii. Nu mai vorbesc despre registrul electronic al zilierilor, dar care se infiinteaza fix la data de 20 decembrie 2019. Alt cozonac stat in gat. Dar te las pe tine sa tragi singur concluziile si sa vezi modificarile.

  1. Zilierii pot fi angajati pentru o perioada de maxim 90 zile pe an.
  2. Veniturile obtinute de zilieri sunt supuse impozitului pe venit de 10%.
  3. Pentru veniturile obtinute, se datoreaza contributia de asigurari sociale de 25%.
  4. Angajatorul nu este obligat la plata contributiei asiguratorie de munca.
  5. Cuantumul remuneratiei brute orare nu poate fi mai mic decat valoarea salariului minim brut pe economie, respectiv 2.080 lei pe luna sau 12,43 lei/ora.
  6. Remuneratia cuvenita se acorda la sfarsitul fiecarei zile de lucru sau la sfarsitul saptamanii.
  7. Activitatea zilierului nu ii confera calitatea de asigurat in sistemul public de sanatate, iar angajatorul este obligat sa ii aduca la cunostinta acest fapt.
  8. In cazul unui accident de munca, angajatorul este obligat sa suporte costul ingrijirilor medicale.
  9. Zilierul se poate asigura optional in sistemul public de sanatate, prin depunerea declaratiei unice.
  10. Angajatorul este obligat sa completeze Registrul Electronic de evidenta a zilierilor, care se infiinteaza din 20 decembrie 2019.

Pe langa activitatile de agricultura, silvicultura si piscicultura, se extend urmatoarele activitati in care se pot folosi zilieri:

– activitati de organizare a expozitiilor, targurilor şi congreselor – grupa 823;
– publicitate – grupa 731;
– activitati de interpretare artistica – spectacole – clasa 9001, activitati-suport pentru interpretarea artistica – spectacole – clasa 9002 si activitati de gestionare a salilor de spectacole – clasa 9004;
– cresterea şi reproductia animalelor semidomesticite si a altor animale – clasa 0149;
– activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
– activitati de intretinere peisagistica – plantarea, ingrijirea si intretinerea de parcuri şi gradini, cu exceptia facilitatii de locuit particulare clasa 8130;
– restaurante – clasa 5610;
– baruri si alte activitati de servire a bauturilor – clasa 5630;
– activitati ale gradinilor zoologice, botanice şi ale rezervatiilor naturale – clasa 9140.

Eu iti urez sarbatori tihnite si sa ne auzim cu bine!

Da share daca ti-a fost de folos si iti multumesc pentru asta!

Daca vrei sa tinem legatura, apasa subscribe!

Calendarul alegerilor 2019 – 2020
26 mai 2019 – Alegeri europarlamentare
24 noiembrie 2019 – Alegeri prezidentiale
7 iunie 2020 – Alegeri locale
29 noiembrie 2020 – Alegeri parlamentare
Mergi la vot!

Distribuie Aceasta Postare

Sinteza modificarilor fiscale in 2018

Am facut bilantul modificarilor fiscale in 2018, cu bune si cu rele, pentru un interviu sustinut la Realitatea TV. 

Codul Fiscal a suferit modifcari directe prin 7 legi si 6 ordonante de urgenta, fara a lua in calcul actele normative publicate inainte de 1 ianuarie 2018. Codul de Procedura Fiscala a fost modificat, la randul lui de 3 legi si 3 ordonante de urgenta. Dar hai sa parcurgem impreuna sinteza.

  1. Mutarea contributiilor angajatorului in sarcina angajatului.
  2. Salariul minim pe economie a fost 1.900 lei, iar salariul mediu brut a fost 4.162 lei.
  3. Contractul individual de munca cu timp partial este taxat la nivelul salariului minim, respectiv 1.900 lei, indiferent de numarul orelor lucrate. Initial aceasta masura a urmarit eliminarea muncii la gri si a concurentei neloiale, doar ca efectele au fost inverse: a crescut munca la negru.
  4. Plafonul pentru impozitul pe venitul microintreprinderilor a crescut de la 500.000 euro la 1.000.000 euro (adica 4.659.700 lei). Acest impozit nu este avantajos pentru orice contribuabil si trebuie tinut cont de marja de profit, care este recomandata sa fie peste 18,5% pentru impozitul de 3% si peste 6,25% pentru impozitul de 1%.
  5. Optiunea de a trece la impozitul pe profit pentru firmele care au capitalul social de minim 45.000 lei si minim doi salariati cu norma intreaga. Aceasta modificare a devenit valabila incepand cu trimestrul II al anului. Puteti citi aici mai multe informatii.
  6. Plafonul pentru inregistrarea in scopuri de TVA a crescut de la 220.000 lei la 300.000 lei. Este o masura buna pentru firmele mici, pentru ca nu pune presiune fiscala asupra lor.
  7. A intrat in vigoare split TVA pentru firmele cu datorii la TVA mai mari de 5.000 lei si pentru firmele aflate in insolventa. Sa speram ca masura va fi eliminata definitiv in anul care vine.
  8. Declaratiile fiscale se depun la ANAF doar ONLINE.
  9. Casele de marcat cu jurnal electronic au devenit obligatorii pentru toti contribuabilii, de la 1 noiembrie.
  10. Obligativitatea transmiterii fisierelor xml generate de casele de marcat cu memorie electronica, lunar pana pe data de 20. 
  11. Aparitia Declaratiei Unice si cu toate sincopele ce decurg din trecerea de la colectarea la sursa la colectarea individuala. 
  12. Contributia minima pentru sanatate a fost plafonata la 2.280 lei pentru cei care obtin venituri anuale mai mari de 22.800 lei. Pentru anul 2019 aceasta va fi de 2.496 lei pentru venituri ce depasesc 24.960 lei.
  13. Impozitul pe venitul persoanelor fizice a scazut de la 16% la 10%.
  14. Sponsorizarea pentru microintreprinderi este deductibila din impozitul pe venitul acestora, dar doar catre ONG-urile furnizoare de servicii sociale acreditate, in limita a 20% din impozit. 
  15. Obligativitatea declararii de catre microintreprinderi a beneficiarilor sponsorizarilor prin declaratia informativa nr. 107.
  16. Repartizarea trimestriala a dividendelor. Am scris aici despre ce e de facut.
  17. Obligativitatea introducerii sistemelor moderne de plata pentru firmele care depasesc cifra de afaceri de 50.000 euro si efectueaza comert sau prestari de servicii. Amenda este intre 5.000 lei si 7.500 lei. Institutiile publice au aceeasi obligativitate, iar amenda lor este intre 20.000 lei si 50.000 lei. Aici am lasat mai multe detalii.
  18. Scaderea cotei de TVA de la 9% la 5% in turism, restaurante si activitati sportive. Puteti citi aici cum ospatarii au devenit consultanti fiscali.
  19. Modificari privind angajarea strainilor la salariul minim brut (anterior era salariul mediu brut) si cresterea contingentului anual cu 8.000 persoane, pe langa cei 7.000 anteriori.
  20. Cresterea salariului minim pe economie pentru 2019 de la 1.900 lei la 2.080 lei si introducerea salariului minim diferentiat pentru studii superioare la 2.350 lei.

Legislatia din Romania este reactiva si bazata pe masuri coercitive, pentru ca acesta este modul de gandire al organelor de control, ca toti suntem evazionisti. Din pacate, contribuabilii cinstiti, curati si onesti au de suferit de pe urma modificarilor legislative.  Dar, daca mai credem in mos Craciun, pe lista de dorinte nu avem decat predictibilitate si echitabiliate. Oare mai avem speranta?

Distribuie Aceasta Postare