Sinteza modificarilor fiscale in 2018

Am facut bilantul modificarilor fiscale in 2018, cu bune si cu rele, pentru un interviu sustinut la Realitatea TV. 

Codul Fiscal a suferit modifcari directe prin 7 legi si 6 ordonante de urgenta, fara a lua in calcul actele normative publicate inainte de 1 ianuarie 2018. Codul de Procedura Fiscala a fost modificat, la randul lui de 3 legi si 3 ordonante de urgenta. Dar hai sa parcurgem impreuna sinteza.

  1. Mutarea contributiilor angajatorului in sarcina angajatului.
  2. Salariul minim pe economie a fost 1.900 lei, iar salariul mediu brut a fost 4.162 lei.
  3. Contractul individual de munca cu timp partial este taxat la nivelul salariului minim, respectiv 1.900 lei, indiferent de numarul orelor lucrate. Initial aceasta masura a urmarit eliminarea muncii la gri si a concurentei neloiale, doar ca efectele au fost inverse: a crescut munca la negru.
  4. Plafonul pentru impozitul pe venitul microintreprinderilor a crescut de la 500.000 euro la 1.000.000 euro (adica 4.659.700 lei). Acest impozit nu este avantajos pentru orice contribuabil si trebuie tinut cont de marja de profit, care este recomandata sa fie peste 18,5% pentru impozitul de 3% si peste 6,25% pentru impozitul de 1%.
  5. Optiunea de a trece la impozitul pe profit pentru firmele care au capitalul social de minim 45.000 lei si minim doi salariati cu norma intreaga. Aceasta modificare a devenit valabila incepand cu trimestrul II al anului. Puteti citi aici mai multe informatii.
  6. Plafonul pentru inregistrarea in scopuri de TVA a crescut de la 220.000 lei la 300.000 lei. Este o masura buna pentru firmele mici, pentru ca nu pune presiune fiscala asupra lor.
  7. A intrat in vigoare split TVA pentru firmele cu datorii la TVA mai mari de 5.000 lei si pentru firmele aflate in insolventa. Sa speram ca masura va fi eliminata definitiv in anul care vine.
  8. Declaratiile fiscale se depun la ANAF doar ONLINE.
  9. Casele de marcat cu jurnal electronic au devenit obligatorii pentru toti contribuabilii, de la 1 noiembrie.
  10. Obligativitatea transmiterii fisierelor xml generate de casele de marcat cu memorie electronica, lunar pana pe data de 20. 
  11. Aparitia Declaratiei Unice si cu toate sincopele ce decurg din trecerea de la colectarea la sursa la colectarea individuala. 
  12. Contributia minima pentru sanatate a fost plafonata la 2.280 lei pentru cei care obtin venituri anuale mai mari de 22.800 lei. Pentru anul 2019 aceasta va fi de 2.496 lei pentru venituri ce depasesc 24.960 lei.
  13. Impozitul pe venitul persoanelor fizice a scazut de la 16% la 10%.
  14. Sponsorizarea pentru microintreprinderi este deductibila din impozitul pe venitul acestora, dar doar catre ONG-urile furnizoare de servicii sociale acreditate, in limita a 20% din impozit. 
  15. Obligativitatea declararii de catre microintreprinderi a beneficiarilor sponsorizarilor prin declaratia informativa nr. 107.
  16. Repartizarea trimestriala a dividendelor. Am scris aici despre ce e de facut.
  17. Obligativitatea introducerii sistemelor moderne de plata pentru firmele care depasesc cifra de afaceri de 50.000 euro si efectueaza comert sau prestari de servicii. Amenda este intre 5.000 lei si 7.500 lei. Institutiile publice au aceeasi obligativitate, iar amenda lor este intre 20.000 lei si 50.000 lei. Aici am lasat mai multe detalii.
  18. Scaderea cotei de TVA de la 9% la 5% in turism, restaurante si activitati sportive. Puteti citi aici cum ospatarii au devenit consultanti fiscali.
  19. Modificari privind angajarea strainilor la salariul minim brut (anterior era salariul mediu brut) si cresterea contingentului anual cu 8.000 persoane, pe langa cei 7.000 anteriori.
  20. Cresterea salariului minim pe economie pentru 2019 de la 1.900 lei la 2.080 lei si introducerea salariului minim diferentiat pentru studii superioare la 2.350 lei.

Legislatia din Romania este reactiva si bazata pe masuri coercitive, pentru ca acesta este modul de gandire al organelor de control, ca toti suntem evazionisti. Din pacate, contribuabilii cinstiti, curati si onesti au de suferit de pe urma modificarilor legislative.  Dar, daca mai credem in mos Craciun, pe lista de dorinte nu avem decat predictibilitate si echitabiliate. Oare mai avem speranta?

Distribuie Aceasta Postare

Un salariu minim, doua salarii minime, trei salarii minime

Ma uit cum de o luna de zile guvernantii nostri se joaca „ala bala portocala” cu salariul minim pe economie, invocand justificari care mai de care mai pline de imaginatie, dar ascunzand motivele reale din spatele acestei masuri: visteria goala si apropierea campaniei electorale.

Salariul minim pe economie este mereu un subiect sensibil, deoarece afecteaza o mare masa de oameni si imparte lumea in doua: saracia si nevoile angajatului pe de o parte si patronul interesat de profit, pe de alta parte. Doar ca momentul dezbinarii este prost ales, pentru ca suntem in plina criza a fortei de munca si una din masurile alese de manageri pentru a creste retentia si a-si pastra angajatii, este tocmai cresterea salariilor, insa bazata pe competente si productivitate.

Joaca lor continua, cu „de ce un singur minim si nu 3”, adica un prin minim-minim de 2.080 lei, apoi al doilea minim de 2.350 lei pentru cei cu vechime peste 15 ani si cel de-al treilea minim de 2.350 lei pentru cei cu diploma de studii superioare. Mintile lor luminate s-au gandit ca ne plictisim si ca oricum bate la usa campania electorala, asa ca nu ne ramane decat sa aplaudam si sa ne conformam, ca oricum nu avem incotro.

Numai ca aceste salarii nu pot fi crescute din pix si fara o baza reala a productivitatii si profitabilitatii. Guvernul poate sa faca ce vrea cu salariile de la stat si sa le creasca dupa orice criterii isi doresc ei, insa in mediul privat salariile nu se cresc dupa ureche.

Salariul minim de 2.080 lei majorat de la 1 decembrie 2018

Iata ca intru si eu in joc si intreb de una singura „de ce 1 decembrie si nu 1 ianuarie”, pentru ca asta este cea mai obsesiva intrebare careia nu i-am gasit raspuns. Salariul minim se majoreaza de obicei la 1 ianuarie si uneori la 1 iulie, insa de data aceasta avem un nou termen scos din meandrele bataii de joc generale, fata de mediul de afaceri din Romania.

Efecte:

  • Nerespectarea costurilor planificate pe luna decembrie pentru contracte negociate cu mult inainte de luarea acestei masuri
  • Neincadrarea in bugetul lunii decembrie pentru bugetele stabilite din anul precedent
  • Lipsa de timp fizic (decembrie dispune de 15 zile lucratoare, inclusiv in cazul institutiilor publice, de pe 3 decembrie pana pe 21 decembrie) in cea mai aglomerata luna a anului pentru multe zone de business.
  • Majorarea salariilor si nerespectarea grilei interne fara evaluare si negociere.

Consecinte:

  • Inchiderea lunii decembrie cu pierderi neplanificate
  • Posibila pierdere a creditarii si neindeplinirea indicatorilor financiari prognozati
  • Salarii inegale si frustrare in randul angajatilor
  • Scaderea productivitatii si randamentului economic
  • Concedieri si desfiintarea de posturi

Masuri si solutii:

  • Anularea investitiilor
  • Prudenta la inchiderea exrcitiului financiar
  • Constituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli neplanificate
  • Externalizarea serviciilor pentru posturile desfiintate
  • Reducerea bonusurilor si primelor de sarbatori

Salariul minim de 2.350 lei diferentiat in functie de vechime (de la 15 ani)

Discutiile despre vechime pot imbraca forme ample, iar guvernul nu a pregatit raspunsuri pentru ele. Putem discuta despre vechime in munca, fara sa tinem cont de vechimea pe un post, ceea ce nu este o garantie a calitatii muncii prestate sau a cunostintelor acumulate. De asemenea, vechimea pe un post anume, nu garanteaza productivitatea muncii pe acel post, deoarece aceasta nu presupune si adaptabilitatea la cerintele tehnologice actuale. Iar cel mai important argument neluat in calcul de catre guvernanti, este demonstrarea si dovedirea vechimii. Le reamintesc pe aceasta cale ca s-au eliminat cartile de munca din 2011, locul lor fiind luat de adeverinte, care pot fi cu usurinta pierdute sau falsificate.

Efectele:

  • Incertitudinea dovedirii vechimii reale in munca in unele cazuri
  • Discriminarea vadita a doi salariati cu performante diferite
  • Incurajarea lipsei de competente profesionale
  • Miscari de personal in perioada crizei de forta de munca
  • Ingreunarea angajarii celor mai in varsta

Consecinte:

  • Birocratizarea excesiva intr-o perioada foarte scurta de timp
  • Aglomerarea caselor de pensii pentru eliberarea adeverintelor de vechime
  • Costuri suplimentare pentru companii si angajati in vederea confirmarii vechimii in munca
  • Aparitia de falsuri in acte
  • Incurajarea incompetentei si confundarea vechimii cu performantele
  • Miscari de personal in perioada crizei de forta de munca
  • Concedierea salariatilor cu vechime

Masuri si solutii:

  • Angajarea si calificarea la locul de munca a persoanelor fara vechime
  • Prudenta in verificarea si certificarea documentelor
  • Implementarea culturilor de integrare organizationala si de mentoring
  • Management bazat pe performante profesionale

Salariul minim de 2.350 lei diferentiat in functie de studii

Salariul minim diferentiat in functie de studii, mi se pare cea mai negandita masura pe care ar putea-o lua guvernul, mai ales cand vorbim despre analfabetismul functional, despre invatamantul invechit si despre armate de absolventi someri. Mai mult, fabricile de diplome vor inflori si mai mult si abia ce se pusese batista pe tambalul doctoratelor „copy-paste”.

Care ar fi sensul acestei masuri ca parghie economica in mediul privat, nu stiu sa raspund la intrebarea aceasta si nici guvernul nu stie. Ea are „sens” doar in zona publica, ca o masura populista si de recompensat salariatii-votanti, care acum simt cum ii afecteaza cursul valutar, cresterea dobanzii, cresterea inflatiei si facturile iernii care bate la usa.

Efecte:

  • Scaderea calitatii muncii
  • Scaderea personalului calificat si a meseriilor cautate
  • Scaderea interesului pentru scolile profesionale
  • Incurajarea discriminarilor salariale
  • Ingradirea dovedirii competentei profesionale

Consecinte:

  • Aparitia fabricilor de diplome
  • Cresterea costurilor de calificare si training
  • Defavorizarea competentei

Masuri si solutii:

  • Adaptarea organigramelor
  • Modificarea grilelor de salarizare
  • Recalibrarea posturilor si a fiselor de post
  • Implementarea culturilor de integrare organizationala si de mentoring

Toti, atat angajatii cat si angajatorii, ne dorim o tara cu salarii „ca afara”, insa guvernul uita ca aceste masuri nu se pot lua fara studii de impact, fara calcule pe hartie si fara a tine cont de productivitate, performanta, competenta.

Aceste masuri vor descuraja din nou investitiile, predictibilitatea si multe companii vor pune lacatul pe usa, pentru ca o crestere salariala de aproximativ 24%, nu poate fi facuta de pe o zi pe alta, in mod special in zone in care marja de profit este sensibila, iar preturile si tarifele nu se pot ajusta peste noapte.

Si atunci, cine ia in calcul efectele de bumerang ale acestor decizii luate pe genunchi si cine va avea de suferit? Indirect, tot salariatii, care vor fi discriminati de cele 3 salarii minime pe economie.

Foto credit: Valentina Saygo

Distribuie Aceasta Postare