Taximetristii si uberistii, gospodinele si ceccar-istii – ce seamana si nu rasare?

Nu am permis auto, asa ca sunt la mana taximetristilor, de multa vreme. Am povesti, de as putea scrie o carte, inca de la comenzile telefonice. Bucuria evolutiei a fost mare de fiecare data, dar scurta.

Dupa Getax, au aparut firmele private, ca o diferentiere fata de pietari, dar nu a durat mult. Cand a aparut prima aplicatie smart, am crezut ca l-am prins pe Dumnezeu de un picior, pana cand s-a umplut de aceiasi pietari, usturoi si parizer. Am trecut in zona de car-sharring si am vazut diferenta. De atunci am ramas acolo, chiar daca uneori am un tarif mai ridicat, nu mai vad ochi dati peste cap sau intrebari sfidatoare de genul “Da’ unde mergeti?”. Prefer sa primesc respect si conditii decente, o conversatie haioasa sau o tacere necesara. Dar cel mai important lucru este feedback-ul. Nota data si primita, in anonimat.

Ce ma intristeaza insa este atitudinea pe care o au taximetristii fata de uberisti. Ce au ales sa faca? Proteste, agresiuni, mizerii, presiuni politice, orice ca sa ii faca sa dispara de pe piata, insa pe mine, ca si client, nu ma intreaba nimeni ce vreau. Pe taximetristul bucurestean nu il intereseaza CLIENTUL. Pe el in intereseaza spaga, maimuta, maneaua si mahoarca. Nu face nimic, dar absolut nimic sa isi imbunatateasca serviciile, sa isi acopere burta de sub maieu sau sa spele bancheta jegoasa.

Daca imi permiti comparatia, cam asa ceva se intampla si in profesia contabila. Razboiul dintre taximetristi si uberisti se desfasoara in oglinda intre gospodine si profesionisti. Cand zic gospodine, ma refer la doamnele care presteaza servicii contabile in bucatarie pe 100 lei, fara contract si fara factura, fara sa aiba dreptul sa practice profesia contabila, iar bomboana de pe coliva este sa mai lucreze si pe la ANAF. Fac evaziune la greu, dispar in neant cand apare un control si nu mai raspund la telefon. Au ceva habar despre niste lucruri, dar le este mai simplu sa puna intrebari pe grupuri, decat sa citeasca sfanta carte. Apoi se vaita pe facebook ca nu sunt platite si ca nu sunt respectate. Iar daca ai ghinionul sa ii vezi o balanta, e varza cu carne. Sau ciorba. Depinde de preferintele gastronomice.

De cealalta parte, se afla profesionistul contabil cocarjat de taxe si cotizatii, care alearga de nebun la cursuri si specializari, isi toceste creierii cu modificarile legislative si isi educa fiecare client in parte. Se reinventeaza in fiecare zi si isi adapteaza serviciile la solicitarile clientilor. Isi practica meseria pe o piata concurentiala necinstita, cu mult gri si cu mult negru, intre ciocan si nicovala (fisc si client) si i se arunca in ochi tarifele de pe piata larga. E adevarat ca e loc sub soare pentru toata lumea, dar mai e mult de munca pana cand rasare soarele in breasla asta, pentru ca intre timp ne canibalizam intre noi.

Am exagerat in comparatia mea si am tras lucrurile de par. Inteleg profesia contabila mai mult decat iti imaginezi. Am scris despre obligatiile pe care un contabil le are si m-am vaicarit si eu impreuna cu tine aici. Dar este cazul sa lasi jalea si compatimirea si sa faci ceva. Uita de evaziune sub orice forma si practica tarife cat sa iti asigure satisfactia muncii. Daca tu nu te pretuiesti, de ce te-ar pretui un necunoscut. Schimba-te si ofera servicii superioare. Uita-te in sus si nu mai intoarce capul in urma. Reciteste codul deontologic si nu iti mai denigra colegii de profesie, indiferent cum sunt ei. Nu mai astepta de la ANAF sau CECCAR sa faca ceva pentru tine, fa tu!

Uscaturi sunt pe toate drumurile, inclusiv in randul membrilor CECCAR, sa ne fie clar. Cum si printre taximetristi sunt oameni de inalta clasa. Am vazut mult prea multe lucuri urate de-a lungul vremii. Nu vreau sa discut despre ele, pentru ca imi este prea rusine de rusinea colegilor mei, cu sau fara stampila. Insa vreau sa trag un semnal de alarma pentru intreaga profesie, ca noi ne mancam intre noi si ne umilim. Ne uitam cu jind la tarifele avocatilor, dar cine ne opreste sa le practicam? Ne vaicarim si nu facem nimic sa iesim din mocirla, dar ne dam mari profesionisti in fata clientilor, pana la proba contrarie.

Am avut un final de an greu si nu m-am sfiit sa scriu despre asta. Poti sa citesti aici cum am muncit pentru un profit de doi lei. Insa am tras o concluzie: nu e nimeni vinovat, decat eu. Acum sunt in plin proces de crestere a tarifelor, cu orice risc. Serviciile de contabilitate sunt o afacere ca oricare alta. Am schimbat de mult haina obedientului contabil cu haina partenerului egal pentru client, acolo unde cererea se intalneste cu oferta. Totul tine de pozitionare si de atitudine si de faptul ca nu esti subordonat nimanui, iar mentalitatea de salariat nu este potrivita pentru un antreprenor, fie el cat de mic. Nu uita ca ai o profesie liberala si te supui doar legii. Atat.

Cine are de suferit din acest razboi? Intotdeauna clientul. El nu stie cum sa isi aleaga contabilul, ca doar nu vrei sa faca un casting pentru selectie. Este la inceput de drum si este rolul tau sa il indrumi. Asteapta de la tine sa iti faci treaba bine si un pic peste. Adu-ti aminte cum ai fost tu la inceput de drum. Pana la urma, acesta ne este rolul. Clientii nostri sunt dupa chipul si asemanarea noastra. Doar ca trebuie educati si indrumati. Nu este usor, insa este o alegere.

Hai sa zicem ca acest moment este unul de introspectie. Gandeste-te cine esti si cine ai vrea sa fii. Intr-o lume perfecta, cum ai vrea sa fii perceput si platit? Si indrazneste sa ceri. Uita-te la colegii tai si fa ceva mai mult decat ei, ca sa te diferentiezi de marea masa. Apoi pune-te in papucii clientului perfect si intreaba-te ce si-ar dori acesta de la contabilul perfect. Iar eu stiu ca vei ajunge acolo, pentru ca nu esti singur. Sunt aici, alaturi de tine.

Foto credit: Oku

Distribuie Aceasta Postare

Tinichelele de coada si firmele abandonate

Ieri a venit la mine o prietena sa ii explic ce implica infiintarea unei firme, pentru ca s-a hotarat (in sfarsit) sa renunte la PFA-ul pe care il are. Din vorba in vorba, vorbind despre sediul social, ajungem la discutia ca la ea acasa figureaza sediul firmei fostului sot si isi aduce aminte ca s-ar putea sa fie asociata in firma respectiva.

Caut denumirea firmei si constat, cu stupoare, ca pe site-ul ministerului de finante ultimul bilant depus este din 2014, insa nu am vrut sa o impacientez prea tare. Am intalnit (putine) cazuri in care informatiile erau eronate.

Relatiile prietenei mele cu fostul sot nu sunt tocmai cordiale si nu intentiona sa facem multe valuri, insa azi am solicitat un certificat constatator de la registrul comertului si am descoperit ca:

  • firma nu are bilanturi depuse din 2015;
  • firma figureaza cu declaratii nedepuse din februarie 2015;
  • firma este pe lista societatilor inactive din 2016;
  • este asociat 50% si nu a primit niciodata dividende, chiar daca ar fi fost cazul;
  • este administrator, constatare care a socat-o, pentru ca nu stia acest amanunt;
  • singurul lucru bun, firma nu figureaza pe lista cu datorii catre ANAF.

Ca stare de fapt, i-am comunicat urmatoarele aspecte:

  • Nu isi poate face firma pana cand nu remediaza toate tinichele pe care le are de coada CNP-ului ei;
  • Este buna de plata pentru declaratii si amenzi pentru declaratii nedepuse din 2015 pana in prezent;
  • Cuantumul amenzilor este estimat la 10.000 lei, dar totusi o veste buna, pentru ca firma nu este inscrisa in scopuri de TVA, altfel suma s-ar fi inmultit de 3 ori.

Pentru ca NU sunt la prima poveste de genul acesta si pentru ca de-a lungul timpului am intalnit mult prea multe cazuri de naivitate (ca sa nu le numesc altfel), hai sa vedem in ce situatie te regasesti:

  • Ai facut o firma cu cel mai bun prieten din scoala primara, dar nu mai stii nimic nici de el si nici de firma. O sa afli, cand iti va fi lumea mai draga si cand o sa te doara cel mai tare.
  • Tatal tau a deschis o firma pe numele tau, te-a pus administrator. Dupa care, a lasat-o cu datorii la ANAF si a fugit in Spania cu amanta. Nu e poveste SF si nici nu am imaginatia debordanta. Este caz real, iar fiul figureaza cu atragerea raspunderii administratorului, adica e bun de plata.
  • Ti-a venit o idee geniala, ai facut firma, dar te-ai razgandit. Din calculele ulterioare a reiesit ca afacerea nu e profitabila si nu ai avut activitate. Ai actele pe undeva, insa daca nu ai avut activitate, ce sens avea sa te duci la un contabil. Total gresit, amenzile te costa de 10 ori mai mult decat daca ai fi platit un contabil.
  • Sefa ta e o adevarata “biznisuoman” si cu multe afaceri de tot felul, in special in relatie cu statul. Ca sa nu ii apara numele, a facut o firma pe numele tau si a mai luat si un credit la banca. Noroc ca tu ai ipoteca pe apartamentul din Crangasi si nu ramai fara casa, dar esti bun de plata pe viata!
  • Sot si sotie, iubita si iubit au facut o firma impreuna si viata i-a despartit. Dar firma a ramas in grija unuia singur, iar celuilalt nici ca i-a pasat. Nu a scapat de asociatul neimplicat cu usurinta si de aici pot decurge ispravi nebanuite. Afaceri puse pe butuci, scheleti uriasi, dosare penale unul altuia, orice metoda de a-si face, unul altuia, viata un iad. Iubirea eterna se duce mai repede decat iti poti imagina. Raman tinichelele.
  • Sotul a decedat si sotia devine mostenitoarea firmei, de care nu are nici cea mai vaga idee. Cazul este surprinzator cu cat la mijloc apare si o contabila nefericita, care a tinut sotul defunct un an de zile pe stat si cu taxe salariale de plata.

Vin la tine cu cateva sfaturi, carora te rog sa le dai mare importanta. Scotoceste prin cotloanele memoriei, cu o cana de ceai si o foaie de hartie, de cate ori te-a lovit entuziasmul antreprenoriatului si ai abandonat pe parcurs. Daca ai cel mai mic dubiu, investigheaza in cate firme apari, adica ce tinichele ai de coada.

  • Solicita de la Registrul Comertului un desfasurator pe CNP-ul tau, din care vei afla despre toate firmele in care esti asociat si administrator.
  • O firma este purtatoare de obligatii declarative, inca de la momentul infiintarii, indiferent daca a avut sau nu activitate. Cum am spus si mai sus, amenzile sunt de 10 ori mai scumpe decat un contabil.
  • Cauta firmele pe site-ul minsterului de finante. Poti afla lucruri interesante.
  • Verifica firmele pe lista societatilor inactive pe site-ul ANAF-ului. Deja situatia nu e de joaca, daca apar pe acolo.
  • Daca figureaza pe lista firmelor cu datorii la ANAF si esti administrator, pregateste banii.
  • In momentul in care esti asociat sau administrator la o firma, intereseaza-te care sunt drepturile si obligatiile ce iti revin. Pentru ca ai mai multe obligatii decat drepturi si trebuie sa iti asumi responsabiliatea.

Din pacate, firme si copii poate face oricine, fara nicio conditionare sau responsabilitate. O firma este ca si un copil, trebuie sa ai grija de ea si orice actiune sau neactiune, are consecinte. O prima consecinta este legislatia reactiva din tara noastra. Din cauza comportamentelor habarniste, sufera cei cinstiti si onesti. Si nu sunt putini. Din pacate. Doar ca pacatul nu are ce cauta intr-o dezbatere de genul acesta, ci se rezolva la biserica.

Un divort este mai clar si mai simplu decat iesirea dintr-o asociere nefericita. Si posibil sa coste mai putin. Iti spun in cunostinta de cauza. Am trecut prin divort, dar am trecut si prin asocieri nefericite. A doua varianta ustura mai rau!

Foto credit: Valentina Saygo

Distribuie Aceasta Postare

Cum sa iti iei la revedere de la un angajat

Managerii nu au inima de piatra, asa cum se crede despre majoritatea, sunt oameni ca mine si ca tine, cu emotii, cu framantari, cu suferinte si cu dureri. Nu sunt niste cyborgi interesati doar de cifre si procente, insa unii nu arata ceea ce simt sau nu indraznesc sa vorbeasca cu usurinta despre vulnerabilitatile lor.

Am suferit dupa fiecare angajat care a plecat si de la care nu am inteles care e motivul. Iar azi stiu sigur ca nu m-am straduit suficient sa il deschid si sa imi spuna ACEL motiv real. Il vad iar ca la inceput, acel copil timid si plin de speranta, care a crescut si care isi ia zborul. Am trait cazuri in care plecarea a fost cu imbratisari si cu usa lasata deschisa, am inteles ca este timpul si momentul sa isi caute un alt cuib sau un alt drum. Dar au fost si cazuri in care i-am multumit in gand ca pleaca si ca a fost o usurare pentru amandoi, insa nu despre asta vreau sa vorbesc. Vreau sa vorbesc despre a-i respecta angajatului decizia luata, pentru ca nu a fost usor sa o scrie si sa o verbalizeze.

Cel mai important lucru pe parcursul preavizului este sa tratez cu respect aceasta etapa, sa nu se simta nimeni stanjenit, nici angajatul, nici colegii si nici eu. In domeniul meu de activitate nu pot sa spun „pa” la depunerea demisiei, chiar daca pot iesi la iveala toxicitati si frustrari acumulate. De aceea acord atat de mare importanta interviului de exit, in care stau de vorba cu angajatul, ca doi oameni maturi si fara ranchiuna.

Azi am trait un astfel de moment neplacut, care a rupt din mine o bucata de suflet. Abia in ultima zi am inteles despre ce este vorba, chit ca nu am fost de acord si am considerat ca este o greseala. Am insistat, in cele doua saptamani scurse, sa obtin acea deschidere si sinceritate pe care o asteptam. Si le-am primit, chit ca despartirea nu a fost usoara. Un pahar de sampanie, un buchet de flori, cuvinte simple dar pline de semnificatie, multumiri si lacrimi ascunse, urari de bine si imbratisari, asa ar trebui sa se desfasoare o despartire, chit ca doare, doare rau. Dar am inteles unde am gresit, pentru ca mereu voi considera ca este vorba despre greseala mea si nu a celeilalte persoane.

Concluziile zilei sunt simple, dar nu usoare:

  • Stai mai des de vorba cu angajatul, chiar daca opune rezistenta si nu se deschide cu usurinta;
  • Explica-i ca toti oamenii au perioade bune si perioade proaste;
  • Ajuta-l sa treaca peste o perioada intensa si nu il lasa sa abandoneze;
  • Respecta-i decizia si nu incerca sa ii schimbi parerea, daca el nu isi doreste asta;
  • Intelege adevaratul motiv pentru care demisioneaza, chiar daca el incearca sa il ascunda, va fi eliberator pentru amandoi;
  • Da-i ragaz sa se gandeasca mai bine;
  • Ajuta-l sa isi ia „la revedere” de la intreaga echipa cu un moment festiv;
  • Inchide cu o vorba buna si lasa usa deschisa.

Fiecare plecare lasa in mine un loc gol si o rana deschisa, insa ea se inchide mai usor daca simt ca este momentul sa dau drumul la ceea ce trebuie sa plece.

Distribuie Aceasta Postare

Leapsa cu casele de marcat – Scrisoarea a II-a

…sau scrisori de dragoste pentru legiuitorul roman

SCRISOAREA A II-A

Draga legiuitorule,

Iti scriu eu, contabilul roman.

In primul rand, inteleg ca ai vrut sa iei atitudine impotriva evaziunii fiscale, si din acest motiv ai hotarat sa schimbam vechile case de marcat cu modelul nou, cu jurnal electronic. Pentru ca n-au stiut unde sa intrebe si pe cine sa creada, mai toti clientii mei au apelat la mine ca sa le spun ce casa de marcat sa aleaga.

Asa ca m-am apucat sa cercetez – desi aceiasi clienti bateau din picior sa le rezolv situatiile lunare – am pus intrebari, am comparat, am verificat la distribuitori cum stau cu stocurile si era cam stravezie situatia.

Daca m-ar fi intrebat cineva inainte, as fi zis ca nu, nu sunt de acord sa invat IT, Java 6 sau Java 7, Soft J si Dukintegrator, sa  trimit fisierul xml, sa il procesez cu softurile invechite si sa plang ore intregi pana primesc o recipisa.

Nu-mi place ca am inca 8 declaratii de completat si de depus pe 20 ale lunii, cand eu declar totul pana pe 25 ale lunii: C801, A4200, A4203, F4101, F4102, F4103, F4105, F4109.

Te rog eu, legiuitorule, rezolva cumva cu serverele si fa-le sa fie functionale, ca sa afli mai lesne ce fel de afaceri fac clientii mei, fara ca asta sa ma implice si pe mine!

Chiar daca am o semnatura electronica, nu inseamna ca trebuie sa imi asum raspunderea pentru bonurile fiscale ale clientului, rolul meu e altul. Si, pana una-alta, am fost pe post de consilier in alegerea si folosirea noilor case de marcat cu jurnal electronic si de IT-ist de serviciu.

Pana la urma, am ales Daisy Tech. Patru modele avizate inca din vara, specificatii tehnice de top, cel mai mic pret din piata. Si, cel mai important lucru, case de marcat mereu in stoc, gratie celor 3 fabrici din Bulgaria care au mers la capacitate maxima, mai ales in perioada octombrie-noiembrie. Ti-am zis ca m-am documentat! Clientii mi-au multumit si, pentru ca le-am fost de ajutor, tot la mine au apelat ca sa-i luminez si cu trimiterea fisierelor xml la ANAF si n-am avut probleme la extragerea fisierelor xml, avand mai multe posibilitati de a face asta: pe suportul extern de stocare, pe computer sau chiar pe telefonul mobil.

Tu cititorule, daca nu ti-ai luat casa de marcat, gasesti pe stoc la Daisy Tech. Grabeste-te, ca te asteapta ANAF-ul la fiscalizare. Sau la amenzi.

Foto credit: Valentina Saygo

Distribuie Aceasta Postare

Draga client, eu te iubesc!

Scrisoare de multumire pentru clientul meu sau cum oamenii s-au dezobisnuit ca posta sa le aduca vesti bune.

Acum cateva luni am fost extrem de dezamagita de o parte din clientii mei, care nu isi respectau obligatiile pe care le aveau fata de noi, fata de firma noastra. Viata unui cabinet de contabilitate nu este usoara, pentru ca trebuie sa satisfaca dorintele clientului si sa respecte legea in acelasi timp!

Asa ca m-am apucat de curatenie in ograda. Gasesti aici demersurile pe care le-am facut in urma cu aproape 4 luni.

Sa ne intelegem, analiza profitabilitatii clientilor o fac anual, insa aceasta curatenie a fost din alte puncte de vedere, in sensul respectului reciproc, plata la timp, aducerea documentelor la timp.

Stiu, si eu si tu traim intr-o tara in care nu avem etica, nu avem traditie, nu avem bun simt si in fiecare zi ne confruntam cu toate consecintele care decurg de aici.

Zilele pe care le traim au o viteza nebuna si ajungem sa ne concentram doar pe ce e rau, pe ce e disfunctional, fara a avea timp sa ne bucuram de firesc, de normalitate, de o vorba buna. Ma supara la mine acest lucru si uit mereu sa multumesc pentru sumele incasate la scadenta, insa am o lista cu creante de recuperat, pe care o primesc in fiecare luni dimineata pe birou. Acestor clienti rau platnci le dau mai toata energia mea, toata concentrarea, iar numele lor ma bantuie intreaga saptamana, ceea ce ma frustreaza teribil. Ma simt ca o mama cu doi copii, care il cearta mereu pe cel neascultator, insa nu ii da atentie celui cuminte.

Am lasat la sfarsit scrisoarea de multumire pentru clienti, chiar daca poate cu ea ar fi trebuit sa incep, insa asa sunt eu, las dulcele ultimul, ca sa ma bucur si sa il savurez.

Iata cum am procedat:

Am facut lista cu cei mai frumosi clienti pe care ii avem, am scris pentru fiecare cate o scrisoare de multumire si le-am trimis prin posta, la adresele lor de la sediul firmei sau de acasa.

Reactiile au fost surprinzatoare, cand au inceput sa curga mesajele si emailurile.

Multi din ei au fost surprinsi si se asteptau la ceva de rau. Unora le-a fost teama sa deschida scrisoarea. Unii au citit-o in tacere, dar stiu ca s-au bucurat.

Cele mai frumoase mesaje vreau sa le impartasesc cu tine, ca sa vezi si tu ceea ce m-a impresionat pe mine, cum oamenii se fastacesc in fata gesturilor mici si firesti candva.

“Astazi am primit o scrisoare din partea echipei Ask for. In sfarsit, dupa multe scrisori de la ANAF si facturi, primim si o scrisoare frumosa prin care ni se multumeste pentru colaborare. Si noi va multumim pentru serviciile dumneavoastra. De asemenea va multumim pentru surpriza frumoasa. Incepusem sa cred ca postarita nu poate sa ne aduca decat vesti proaste.”

 

“Multumesc mult, Valentina pentru scrisoare! Mi-ai facut ziua mai frumoasa!❤️Multumesc voua, tuturor pentru implicare si pentru ca m-ati acceptat asa cum sunt, cu bune si rele. Va-mbratisez tare si promit sa nu va dezamagesc! ❤️🌺☀️”

 

Multumesc mult pentru scrisoare!:) am ramas foarte surprinsa. Cine mai trimite scrisori de multumire in zilele noastre?!:) Multumesc! Recunosc ca in prima faza am crezut ca este o instiintare la vreo autoritate, un impozit, o taxa, etc.:))). M-au bucurat randurile (si gandurile) frumoase! Mi-au ajuns la suflet. Va pretuiesc si am un deosebit respect fata de voi. Ma simt onorata sa colaboram! Sa avem mult succes!”

Iti las mai jos scrisoarea pe care am trimis-o, poate te inspira.

Tu cand i-ai spus ultima data unul client ca il iubesti?

 

Draga X,

As vrea sa iti multumim personal pentru relatia de colaborare pe care o avem.

Iti multumim in primul rand pentru ca ne apreciezi efortul si ca ne respecti munca, pentru ca primim actele la timp si ca iti achiti facturile. Doar de atat avem nevoie pentru a ne desfasura activitatea in conditii normale.

Tu esti unul din motivele pentru care ne continuam activitatea, intr-un mediu de afaceri aspru, cu o legislatie de afaceri deloc prietenoasa si un sistem birocratic disfunctional.

Poate ca nu facem toate lucrurile perfect si poate mai avem scapari, insa dorim sa imbunatatil aceste aspecte, asa ca nu ezita sa ne transmiti sugestiile tale.

Te rog sa te bazezi in continuare pe increderea noastra si tot sprijinul de care putem da dovada.

Iti multumim,

Echipa Ask for

Distribuie Aceasta Postare

20 de reguli de aur pentru antreprenori stranse in 20 de ani de profesie contabila

Cei peste 20 de ani in profesia contabila m-au pus sa stau fata in fata cu mii de antreprenori si sa le analizez actiunile si activitatea. Am devenit eu insami antreprenor, cu toate ca scoala nu m-a pregatit pentru asta. A trebuit sa ma dau cu capul de pragul de sus sau de jos, insa e mult mai ieftin sa inveti din greselile altora. Asa ca mi-am format un set de reguli, pe care le respect cu sfintenie si pe care le impartasesc clientilor mei, de cate ori am ocazia.

Schimbarea vine din noi, chiar daca mediul de afaceri romanesc nu este foarte prietenos si etic.

De aceea, m-am hotarat sa impartasesc aceste reguli cu voi, sa dam stafeta mai departe.

  1. Scopul antreprenoriatului este obtinerea de profit. Daca uiti de acest aspect, fa-ti un ONG sau o biserica.
  2. Asocierea nepotrivita costa mai mult decat o casnicie nefericita.
  3. Oamenii nu sunt egali, deci niciodata 50-50%.
  4. Prima regula ca o factura sa fie platita, este sa fie emisa.
  5. Intocmeste hartiile dupa realitate, nu realitatea dupa hartii.
  6. Apeleaza la specialistii recomandati pentru experienta si onestitatea lor. Sigur tu nu ai cum sa le stii pe toate.
  7. Definitia bugetului: venituri pesimiste si cheltuieli optimiste.
  8. Fii un furnizor extraordinar si un client exceptional! Plateste-ti obligatiile la timp!
  9. Concentreaza-te pe ceea ce stii sa faci cel mai bine. Restul deleaga!
  10. Aminteste-ti cele 5 functii ale managementului: previziune, organziare, coordonare, motivare, control.
  11. Factura e marketing. Scoate-o in evidenta, ca sa fie usor platita.
  12. Daca altcineva poate face ce faci tu, deleaga!
  13. Fa un pas in spate si priveste lucrurile in ansamblu. S-ar putea sa vezi si ceea ce nu vezi.
  14. Cunoaste-ti clientii si verifica-ti furnizorii. Respecta-i pe toti, in egala masura.
  15. Nu iti subestima concurenta si fii cu un pas inaintea ei.
  16. „Banca este un loc de unde poti imprumuta bani, daca dovedesti ca nu ai nevoie de ei” – Bob Hope.
  17. Exista cheltuieli scumpe si cheltuieli ieftine. Cantareste-le pe fiecare in parte.
  18. Respecta-ti cuvantul dat, chiar si atunci cand doare sau costa.
  19. Asuma-ti si recunoaste-ti greseala in fata clientului. Cu sinceritate il vei castiga, nu il vei pierde.
  20. Angajatii tai sunt colegii tai. Poarta-te ca atare, daca vrei sa fii respectat!

Profituri maxime va doresc!

Distribuie Aceasta Postare