Leapsa cu casele de marcat – Scrisoarea a II-a

…sau scrisori de dragoste pentru legiuitorul roman

SCRISOAREA A II-A

Draga legiuitorule,

Iti scriu eu, contabilul roman.

In primul rand, inteleg ca ai vrut sa iei atitudine impotriva evaziunii fiscale, si din acest motiv ai hotarat sa schimbam vechile case de marcat cu modelul nou, cu jurnal electronic. Pentru ca n-au stiut unde sa intrebe si pe cine sa creada, mai toti clientii mei au apelat la mine ca sa le spun ce casa de marcat sa aleaga.

Asa ca m-am apucat sa cercetez – desi aceiasi clienti bateau din picior sa le rezolv situatiile lunare – am pus intrebari, am comparat, am verificat la distribuitori cum stau cu stocurile si era cam stravezie situatia.

Daca m-ar fi intrebat cineva inainte, as fi zis ca nu, nu sunt de acord sa invat IT, Java 6 sau Java 7, Soft J si Dukintegrator, sa  trimit fisierul xml, sa il procesez cu softurile invechite si sa plang ore intregi pana primesc o recipisa.

Nu-mi place ca am inca 8 declaratii de completat si de depus pe 20 ale lunii, cand eu declar totul pana pe 25 ale lunii: C801, A4200, A4203, F4101, F4102, F4103, F4105, F4109.

Te rog eu, legiuitorule, rezolva cumva cu serverele si fa-le sa fie functionale, ca sa afli mai lesne ce fel de afaceri fac clientii mei, fara ca asta sa ma implice si pe mine!

Chiar daca am o semnatura electronica, nu inseamna ca trebuie sa imi asum raspunderea pentru bonurile fiscale ale clientului, rolul meu e altul. Si, pana una-alta, am fost pe post de consilier in alegerea si folosirea noilor case de marcat cu jurnal electronic si de IT-ist de serviciu.

Pana la urma, am ales Daisy Tech. Patru modele avizate inca din vara, specificatii tehnice de top, cel mai mic pret din piata. Si, cel mai important lucru, case de marcat mereu in stoc, gratie celor 3 fabrici din Bulgaria care au mers la capacitate maxima, mai ales in perioada octombrie-noiembrie. Ti-am zis ca m-am documentat! Clientii mi-au multumit si, pentru ca le-am fost de ajutor, tot la mine au apelat ca sa-i luminez si cu trimiterea fisierelor xml la ANAF si n-am avut probleme la extragerea fisierelor xml, avand mai multe posibilitati de a face asta: pe suportul extern de stocare, pe computer sau chiar pe telefonul mobil.

Tu cititorule, daca nu ti-ai luat casa de marcat, gasesti pe stoc la Daisy Tech. Grabeste-te, ca te asteapta ANAF-ul la fiscalizare. Sau la amenzi.

Foto credit: Valentina Saygo

Distribuie Aceasta Postare

Ospatar sau consultant fiscal?

Sau cum sa dai cu banul la cota redusa de TVA

Din ciclul cadourilor otravite de la Ministerul Finantelor, iata cum traim azi, pe viu si in secolul 21, povestea Elenei din Troia in privinta cotei de TVA reduse de la 9% la 5%.

Pentru ca asa suntem obisnuiti noi, ca sa facem lucrurile complicate, tocmai ca sa nu fie simple.

Cum au ajuns cei din Horeca sa nu isi mai doreasca noua cota de 5 % fata de 9% pentru produsele alimentare si cum decizia sta in mana si reactia ospatarului, cel mai bun exemplu este un fast food din mall. In cazul in care clientul doreste sa isi cumpere un hamburger la locul achizitiei, daca se poate aseza linistit la o masa, sa nu ii stea chifla in gat, va beneficia in mod sigur de un bon fiscal cu cota 5%. Asta inseamna ca mancarea ii este insotita de o prestare de servicii, adica debarasare, masa si scaun, poate are noroc si de o toaleta in proximitate, sa se spele pe maini inainte de masa, posibil si o tava, ca asa se poarta.

Insa daca precizeaza ca vrea hamburgerul in punga, fastfood-ul trage lozul necastigator si colecteaza TVA de 9%. Si iata cum ospatarul a devenit consultant fiscal, cum rationamentul de alegere a cotei de TVA sta in viteza de reactie si in alegerea tastei de la casa de marcat. Daca are norocul sa ii alunece degetul sau sa ii scape privirea peste cele doua produse identice si cu pret identic, din ciclul ca doar cota de TVA le desparte, atunci e mare deranj.

Eu stau si ma gandesc cum va controla fiscul conformarea si aplicarea legii. Deja ma gandesc ca agentii de paza vor fi inlocuiti cu inspectori fiscali, care vor cauta in sacosile clientilor. Iar daca nu poti sa mananci hamburgerul tot si iei jumate la pachet, te-ai lins pe bot si esti declarat un mare evazionist!

Am incercat sa inteleg gandirea strategica a acestei masuri, insa nu am reusit. Nu sunt genul de om care sa sufle in iaurt cu legea in mana, merg pana in panzele albe. Insa in acest caz, am fost de acord cu cei care au ales sa colecteze 9%, indiferent daca e cu prestare de servicii sau nu. Le pot intelege prudenta in acord cu ambiguitatea.

Am incercat sa gasesc o schema logica si simpla, asa ca va impartasesc si voua cum sa dati cu banul pentru 5% sau pentru 9%:

  • 5% pentru prestare de servicii (inclusiv catering)

  • 9% pentru livrare de bunuri (inclusiv transport)

Nu pot decat sa ii compatimesc pe antreprenorii care isi vor pune onoarea in mana ospatarului sau a personalului de servire, insuficient si nepregatit.

Nu pot decat sa ii compatimesc pe ospatari, care s-au trezit peste noapte consultanti fiscali.

Nu pot decat sa ii compatimesc pe consultantii fiscali, care isi vad profesia dusa in derizoriu.

Iar daca aveti chef sa va distrati, va invit sa cititi proiectul de norme metodologice pus la dispozitie de Ministerul Finantelor, care chipurile reglementeaza aceasta ambiguitate. Marturisesc ca sunt pline de imaginatie si talent literar si va doresc sa va fereasca Dumnezeu sa nu va regasiti in cazurile date ca exemplu.

Foto credit: Red Angus Steakhouse

 

Exemplul nr. 1:

O societate livrează mici, cârnați, cartofi prăjiți, etc., clienților săi,  în recipiente de unică folosință au reutilizabile. Clientul primește șervețele, tacâmuri de unică folosință sau reutilizabile și ketchup, maioneză sau muștar.

Societatea a instalat trei mese de bar în fața standului. O parte din mâncare este livrată pentru consumul imediat și o parte este livrată pentru a fi luată la pachet.

Indiferent dacă mâncarea este achiziționată de clienți pentru consumul la pachet sau pentru consumul la fața locului, în ambele situații se consideră că societatea efectuează livrări de alimente pentru care este aplicabilă cota de TVA de 9%.

Serviciile conexe furnizate, constând în punerea la dispoziție a meselor de bar și a recipientelor/tacâmurilor de unică folosință sau reutilizabile reprezintă servicii accesorii livrării de bunuri și nu servicii de natură a conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Exemplul nr. 2:

În cadrul unui eveniment, cum ar fi un concert/festival/târg de Crăciun, o societate livrează mici, cârnați, cartofi prăjiți,  vin fiert, etc., clienților săi, în recipiente din carton/plastic sau în recipiente reutilizabile. Clientul primește șervețele, tacâmuri de unică folosință sau reutilizabile și ketchup, maioneză sau muștar.

Societatea pune la dispoziția clienților mese cu scaune în spațiul deținut în folosință, precum și servicii de debarasare și curățare a meselor. O parte din produse se consumă la fața locului și o parte este livrată pentru a fi luată la pachet.

În situația în care clientul își exprimă opțiunea de a consuma alimentele la fața locului, se consideră că societatea realizează prestări de servicii de restaurant pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu excepția vinului fiert pentru care se aplică cota standard de TVA. În situația în care clienții își exprimă opțiunea de a lua alimentele la pachet, se consideră că societatea realizează livrări de bunuri.

Punerea la dispoziție a scaunelor este relevantă, însă nu și utilizarea efectivă a acestora de către clienți.

Pentru încadrarea operațiunii din perspectiva TVA este decisivă intenția exprimată de  clientul de a consuma alimente în acel loc sau nu.

Exemplul nr. 3:

O pizzerie pune la dispoziția clienților mese cu scaune în spațiul deținut în folosință, precum și servicii de debarasare și curățare a meselor. O parte din produse se consumă la fața locului și o parte este livrată la destinația indicată de client.

În cazul în care pizza este consumată de client în locația pizzeriei, se consideră că are loc o prestare de servicii de restaurant.

În situația în care clientul își exprimă opțiunea de a lua pizza la pachet, se consideră că are loc o livrare de bunuri.

Dacă pizza este transportată de personalul pizzeriei la destinația indicată de client, fără alte servicii conexe, se consideră, de asemenea, că are loc o livrare de bunuri.

Exemplul nr. 4:

Un restaurant care se află în zona comună pentru servirea mesei a unui magazin de tip mall servește produse alimentare (preparate sau preambalate) și băuturi (inclusiv alcoolice). Clientul are posibilitatea de a consuma în cadrul zonei respective produsele astfel achiziționate, având acces la zona de mese și scaune, fără însă ca restaurantul să aibă delimitată o zonă proprie de mese sau o parte dintre acestea să îi fie dedicată exclusiv.  Zona de mese și scaune este folosită de către toți agenții economici care activează în mall în zona respectivă, pe baza unor contracte încheiate de agenții economici cu proprietarul mall-ului.

Restaurantul pune la dispoziția clienților tăvi, farfurii/recipiente și tacâmuri de unică folosință/reutilizabile. Deși restaurantul nu deține propriile mese și scaune pentru servirea mesei, acestea aparținând proprietarului, dar suportă costurile de întreținere a spațiului de servire, precum și alte costuri comune, cum ar fi debarasarea meselor, curățenia spațiilor respective, accesul la toaletă, etc, se considera că oferă suficiente servicii conexe necesare servirii mesei la locația sa.

Prin urmare, în situația în care clientul își exprimă opțiunea de a consuma alimentele la fața locului, se consideră că restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant.

Exemplul nr. 5:

Un restaurant oferă alimente și băuturi în regim de autoservire, punând la dispoziția clienților mese cu scaune în spațiul deținut în folosință, tăvi, farfurii/recipiente, tacâmuri de unică folosință/reutilizabile, precum și servicii de debarasare și curățare a meselor.

În situația în care clientul își exprimă opțiunea de a consuma alimentele la fața locului, se consideră că restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant.

Exemplul nr. 6:

Un hipermarket/supermarket oferă posibilitatea clienților de a consuma în cadrul locației sale produse alimentare și băuturi, prin punerea la dispoziție a unei zone de mese și scaune, însoțită de posibilitatea de a utiliza tăvi, farfurii/recipiente și tacâmuri de unică folosință, precum și servicii de debarasare și curățare a meselor.

În situația în care clientul își exprimă opțiunea de a consuma alimentele la fața locului, se consideră că hypermarketul/supermarketul realizează prestări de servicii pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea la draft.

Exemplul nr. 7:

O fimă furnizează servicii de mese festive și oferă mese gata pentru consum la o anumită oră și la cererea specială a clientului pentru o sărbătoare a acestuia.

Firma consiliază clientul cu privire la cantitatea de produse alimentare optimă pentru numărul de persoane specificat de client, pune la dispoziția clientului veselă și tacâmuri.

Personalul firmei aranjează bufetul introducând alimentele în dispozitivele de încălzire, aranjează mesele clientului, debarasează și curăță mesele la finalul evenimentului.

Având în vedere serviciile conexe furnizate clientului, conform solicitării acestuia, se consideră că firma realizează servicii de catering.

Exemplul nr. 8:

O firmă de catering furnizează în spital alimente pentru pacienți.

Firma de catering pregătește mâncarea și o predă altei societăți terțe. Această societate preia mâncarea, o transportă la locația spitalului, unde o porționează și o servește pacienților. Ulterior consumului alimentelor, societatea terță preia tacâmurile și vesela pentru a le curăța.

În situația în care cel două societăți acționează independent, se consideră că firma de catering realizează o livrare de alimente către spital supusă cotei de TVA de 9%, iar societatea terță efectuează o prestare de servicii către spital supusă cotei standard de TVA.

Dacă societatea terță, ca subcontractor, facturează serviciile prestate către firma de catering,  se consideră că în relația cu spitalul firma de catering realizează prestări de servicii supuse cotei de TVA de 5%, întrucât spre deosebire de situația de mai sus, în acest caz, livrarea de alimente este însoțită de servicii conexe suficiente pentru încadrarea operațiunii ca prestare de servicii de catering, din punct de vedere al TVA.

Exemplul nr. 9:

O școală oferă elevilor masa de prânz. Mâncarea gata de consum este livrată de către o firmă de catering către școală, cutiile cu alimente fiind furnizate elevilor, de către personalul școlii, la intervale de timp prestabilite.

Alimentele sunt consumate de elevi într-o sală cu mese și scaune, în cadrul școlii.

Personalul școlii se ocupă, de asemenea, de curățarea sălii, a meselor, vaselor și tacâmurilor.

Se consideră că firma de catering A efectuează livrări de alimente, deoarece realizează doar livrarea de feluri de mâncare preparate și transportul acestora, fără alte servicii conexe.

Exemplul nr. 10:

O firmă de catering furnizează către clienți masa de prânz.  Porțiile sunt livrate în recipiente care o mențin caldă, care urmează a fi preluate de firmă și curățate. Operațiunea este considerată livrare de alimente, recipientele îndeplinind în primul rând o funcție de ambalare, iar preluarea și curățarea finală a acestora nu reprezintă servicii suficiente pentru a conduce la calificarea operațiunii drept serviciu de catering.

Distribuie Aceasta Postare