Măsuri de sprijinire a muncii aplicabile de la 1 iunie 2020

Publicarea OUG 92/29 mai 2020 vine cu reglementări de relaxare a muncii și de sprijin a angajaților și angajatorilor începând cu 1 iunie 2020. Mărturisesc că speram ajustări considerabile față de proiectul aflat în dezbatere publică și după întâlnirea de joi avută cu ministrul muncii, dar atât s-a putut. Și vorba aceea, unde-i lege, nu-i tocmeală – deci nu aruncați cu roșii, că nu am făcut-o eu!

Ordonanța prevede două aspecte principale, respectiv:

  • bonificația de 41,5% pentru salariații ieșiți din șomaj tehnic
  • bonificația de 50% din salariul noilor angajați șomeri, persoane 16 – 29 sau +50

Bonificația pentru sprijinul salariaților ieșiți din șomaj tehnic

Începând cu 1 iunie 2020, angajatorii care ai căror angajați au beneficiat de șomaj tehnic, precum și angajatorii ai căror au avut contractele de muncă suspendate și nu au beneficiat de șomaj tehnic în perioada stării de urgență sau alertă, beneficiază, pentru o perioadă de 3 luni,  de decontarea unei părți din salariu reprezentând 41,5% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 41,5% din salariul mediu brut pe economie.

Aceștia au obligația să mențină raporturile de muncă până la data de 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri. Obligația nu se aplică în cazul în care încetarea contractului de muncă intervine din inițiativa angajatului și nu a angajatorului.

Bonificația se acordă doar pentru angajații care au avut contractul de muncă suspendat de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă și au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic, conform OUG 30/2020 sau conform art.53 din Codul Muncii.

Art. 52 alin (1) lit c) Codul Muncii – în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

Art. 53 Codul Muncii – (1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).

Angajatorii care au mai multe domenii de activitate, dintre care cel puțin unul se află sub restricții, optează fie pentru bonificația de 41,5%, fie pentru indemnizația de șomaj tehnic.

Decontarea bonificației:

Angajatorii suportă integral salariul angajaților, apoi solicită decontarea sumei în luna următoare, de pe 1 până pe 25. Decontarea se va realiza în maxim 10 zile (Atenție!!!) de la declararea taxelor salariale și plata acestora, pentru perioada de raportare pentru care se face solicitarea. Adică se plătește salariul către angajat, se depune declarația 112, se plătesc taxele, apoi se numără cele 10 zile în care se așteaptă banii.

Procedura de decontare este diferită de cea a șomajului tehnic. Solicitarea se face pe baza cererii și a listei beneficiarilor. Actul normativ nu prevede dovada depunerii declarației 112 sau a achitării taxelor salariale, dar sunt convinsă că au pregătit modalitatea de verificare a condiționării.

Bonificația pentru sprijinul noilor angajări

Angajatorii care, în perioada 1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020, încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani, înregistrați ca șomeri în perioada stării de urgență sau a stării de alertă, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă 16 și 29 de ani înregistrați ca șomeri, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

Se observă o diferență între cele două categori definite mai sus, respectiv tinerii șomeri nu sunt condiționați de situația de urgență sau alertă.

Bănuiesc că procentul de 50% se aplică la salariul brut de bază, dacă ar fi să mă inspir din reglementările anterioare, însă actul normativ nu specifică clar acest lucru.

Angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minimum 12 luni de la terminarea perioadei bonificate. Angajatorii care încetează contractele de muncă anterior termenelor, vor restitui integral sumele încasate, la care se adaugă dobânda de referință BNR, dacă încetarea acestora a avut loc în temeiul art. 55 b), art. 56 (1) d) și e) și art. 65 din Codul Muncii. Nu vreau să comentez această condiționare și nu înțeleg de ce nu au folosit exprimarea de la bonificația de 41,5%. 

Art. 55 b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;

Art. 56 d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;

Art. 56 e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;

Art. 65 (1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Bonificația de acordă pentru plata salariului proporțional cu timpul efectiv lucrat și nu se cumulează, pentru același angajat, cu alte subvenții primite prin convenții.

De asemenea, bonificația se acordă inclusiv în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români care au avut încheiate contracte de muncă cu angajatori străini și încetate prin concediere.

Alte reglementări

De cele două bonificații nu beneficiază angajatorii care, la data solicitării, se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau restricții din alte motive decât cele generate de pandemie. Actul normativ nu restricționează angajatorii aflați în insolvență sau reorganizare judiciară.

Procedura de acordare a bonificațiilor se stabilește prin ordin ANOFM în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Se prelungește șomajului tehnic și alte măsuri de protecție socială (ajutorul social pentru alti profesioniști) după perioada încetării stării de urgență respectiv 31 mai 2020, pentru domeniile de activitate pentru care se mențin restricții, dar vor fi reglementate ulterior.

Sunt multe întrebări fără răspuns, sunt multe așteptări zădărnicite, sunt multe condiționări și interpretări, din păcate. Sper doar ca actele normative ulterioare să clarifice ordonanța de față. Că doar speranța ne rămâne!

Să fii bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

 

 

Distribuie Aceasta Postare

3 + 3 măsuri de relansare a economiei

Poate sunt naivă, că mai cred in Zâna Măseluță sau în Iepurașul de Paști, tocmai acum când s-a prelungit starea de urgență cu încă o lună. Mă îngrijorează mai mult criza economică decât cea sanitară și nu am stare. Chiar dacă am stat în casă, nu înseamnă că mi-am petrecut timpul pe canapea, cu telecomanda în mână. M-am implicat unde a fost nevoie de ajutor și am făcut ce m-am priceput mai bine, zi și noapte. 

Am trecut (poate prea ușor) peste panica momentului, mai ales după ce mi-am securizat personalul și afacerile. Ți-am scris și ție despre toate măsurile pe care le-am luat, chiar dacă nu am avut un manual sau o rețetă secretă în ț-șpe pași. Acțiunea și implicarea mi-au ținut mintea activă și nu m-au lăsat să mă vait mai mult decăt trebuia. Apoi am început să gândesc în viitor, chit că prezentul este incert. Am scos de la naftalină proiecte vechi, amânate sau puse pe hold, pentru care nu aveam niciodată timp. Digitalizare, tehnologizare, implementare de soluții noi, strategii noi, asta conturez acum și privesc cu încredere la ziua când se va deschide ușa și voi fi pregătită. Abia atunci mă voi odihni, când le voi vedea implementate!

Dacă mi-ar putea îndeplini cineva trei dorințe pentru a relansa economia, chiar dacă nu mă pot limita la trei, acestea ar fi următoarele:

Pentru guvern:

  1. Reglementarea unei forme de șomaj mixt: ajutor de la stat și timp redus de lucru pentru angajați, suportat de angajator, în mod special acolo unde nu se poate aplica telemunca. A sta acasă nu este cea mai activă soluție. Îi secătuiește pe oameni de speranță, le sporește panica și nesiguranța.
  2. Deblocarea financiară. În opinia mea de economist, blocajul financiar este mai grav decât criza economică ce bate la ușă. Sunt domenii de activitate care au înghetat, dar sunt entități care nu sunt grav afectate și totuși nu mișcă banii. De mult aveam nevoie de o disciplină financiară pentru achitarea facturilor: contracte cu titlu executoriu si termene de plată reglementate legal. Iar primii care nu respectă termenele de plată sunt autoritățile publice, instituțiile publice – știuți ca cei mai rău platnici.
  3. Stabilirea de domenii strategice și sprijinirea acestora. Că vorbim despre producția de materiale și echipamente, ca vorbim despre transportatori, distribuție sau industria alimentară, sunt zone care trebuie sprijinite de stat pe două direcții: 1 – facilități pentru angajări noi. 2 – debirocratizare, acolo unde a pătruns ca o caracatiță și nu permite ca lucrurile să sa întâmple rapid. Vedem cât de important este ca deciziile să se ia imediat și știm care este parcursul unui dosar cu autorizații sau autorizări.

Aici este nevoie concomitent de o coerență legislativă între guvern și parlament! Parlamentul TREBUIE să păstreze linia guvernului și să se abțină de la derapaje, chiar dacă suntem în an electoral și sunt tentați să vină cu propuneri legislative populiste.

Pentru antreprenori:

  1. Fairplay financiar. Ce faci când ai 100 lei și trebuie să plătești 1.000 lei? Dai câte puțin la fiecare, pentru că banii trebuie să circule. Suntem toți rotițele acestui mecanism economic și dacă una se oprește, ne oprim toți. Starea de urgență se va termina, iar noi trebuie să avem la ce să ne întoarcem.
  2. Fii prezent, fii flexibil, fii adaptabil! Scoate de la naftalină toate acele idei pe care nu le-ai pus in practică, acele investiții amânate, acele dorințe uitate. Acum e momentul să investești și să te reinventezi. Diversifică activitățile, reorientează-te, reinventează-te. Uită-te la restaurante, unele au preferat să se închidă, altele să livreze la domiciliu. Trebuie să deschizi ochii și să vezi oportunitățile. Nu-ți pierde speranța, că viața nu se sfârșește aici. Fii pregătit pentru mâine, chiar dacă mâine este peste o lună.
  3. Ține angajații aproape de tine și asigură-te că se bazează pe tine, cum și tu te poți baza pe ei. Acum este momentul să iasă în evidență caracterele puternice, ce-i mai bun din tine și din ei. Plictiseala și panica sunt cei mai mari dușmani zilele astea. O minte activă și ocupată, gata pregătită să treacă la acțiune este mult mai eficientă decât nemunca și statul pe canapea. Fidelizează-i și implică-i în planurile tale de viitor.

Trăim vremuri complicate și nimeni nu are un manual sau o rețetă pentru ele. Ne-am văicărit destul, ne-am lamentat destul. Avem măsuri economice, bune-rele cum sunt, ele sunt perfectibile. De aceea, hai să încercăm să facem lucrurile să meargă. Hai să punem umărul unde e nevoie de ajutor. Am stat o lună, acum avem treaba, pentru că timpul nu stă în loc. Trial and error este dezideratul momentului. Economia are nevoie de noi, de acțiune, de a pune lucrurile în mișcare. Începe cu tine! Hai la muncă! 

Să fii bine!

Foto credit: Oku

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Distribuie Aceasta Postare