Am un cadou pentru tine! Rețeta mea de humus, în mai puțin de cinci minute, să te lingi pe degete!

Pentru că mă pregătesc să aniversez peste 500.000 vizualizări pe blog și vreau să îți mulțumesc că îmi citești articolele, m-am gândit să împărtășesc cu tine cea mai recentă rețetă pe care am descoperit-o de curând – rețeta de humus de casă, cel mai rapid, cel mai cremos și cel mai gustos posibil. Am împletit în acest articol toate pasiunile mele: pasiunea pentru fotografie (am făcut humusul cu aparatul foto în mână), pasiunea pentru călătorii (mi-am adus aminte de humusul pe care l-am mâncat în Maroc, Istanbul, Cappadocia, Israel, Iordania), pasiunea pentru perfecțiune (o să te convingi după ce guști cât e de perfect), pasiunea pentru bucătăreală (vezi castronul ceramic cu dervișii zburători pe care l-am luat de la Istanbul?), pasiunea pentru blog (tot ție îți mulțumesc și din respect, îmi amestec cuvintele cu fotografiile proprii).

Eu cu humusul am o relație specială, în sensul că îl ador, dar nu îmi ieșea niciodată ca cel pe care îl mâncam în restaurante, cu uleiul curgând pe mână, gemând de plăcere. Obișnuiam să comand de la un restaurant libanez, însă m-am săturat de atitudinea neprietenoasă de la telefon și de erorile de la fiecare comandă. De fiecare dată imi ieșsea nisipos, apos, prea tare sau prea aspru. Am încercat tot procesul tradițional: înmuiat năutul, fiert boabele cu bicarbonat, dezpielițat, pasat, reglat cu pasta de susan și ulei, etc, era un dezastru. De câte ori întâlneam o persoană din Orientul Mijlociu, o luam la întrebări în căutarea rețetei perfecte. Degeaba.

Am întrebat-o pe Jamilla (cea cu fotografia, nu cea cu bucătaria) și mi-a dat niște direcții, chiar dacă ea face rețeta după ureche și după gust. (Îți sunt veșnic recunoscătoare, Jamilla!)

Nu-i așa că nu știai despre mine că stau la cratiță și nici că sunt gospodină? Să ne înțelegem, nu fac contabilitate în bucătărie, doar mancare și doar din când în când, că ce-i răruț e mai drăguț!

Deci, să lasam vorbăria și să îti arăt ce ai nevoie:

  • o conservă de pastă de năut (o găsești la Mega)
  • 4 linguri de pastă de susan (tahina)
  • 5 linguri de ulei de măsline (presat la rece)
  • un cățel de usturoi
  • jumătate de lămâie
  • sare
  • un praf de chimion/cumin (să nu îi zici chimen, ăla e altceva)

Am pus toate, dar absolut toate ingredientele într-un castron: pasta de năut, tahina, uleiul de măsline, usturoiul zdrobit cu presa, zeama de la lămâie, sare, chimion si am bagat blenderul în ele. Maxim cinci minute durează totul, cu stors de lămâie si curățat de usturoi.

Uita-te la el cât este de fin, de onctuos si de cremos!

Pentru o prezentare ca de restaurant, am decorat cu fulgi de ardei iute și am stropit din belșug cu ulei de măsline. Arată yummy!

E adevarat, eu am făcut o cantitate de trei ori mai mare, pentru că am la birou niște mari devoratoare de humus, așa că le fac o surpriză! Șșșșșt!

Aici ar fi trebuit să pun o poză cu mine mâncând, în timp ce mi se scurge uleiul pe mână, dar mai bine lasă, uite o poză cu lipia pe care am morfolit-o în castronel.

Eu vreau să îți mulțumesc pentru că te am alături, pentru că îmi citești articolele, pentru că îmi trimiți cele mai frumoase emailuri, pentru că îmi lași mesaje și pentru că îmi dai share la articole!

Poftă bună! Aștept părerea ta după ce încerci rețeta!

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Valentina Saygo

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

Distribuie Aceasta Postare

Nu votezi? NU comentezi!

Draga antreprenorule, nu votezi? Nu ai dreptul sa comentezi! Inseamna ca ai acceptat deja ceea ce ti se intampla. 

Nu comentezi ca taxele sunt prea mari.

Nu comentezi ca ai luat amenda pe nedrept.

Nu comentezi ca esti controlat lunar de institutiile de control. 

Nu comentezi ca ti s-a cerut spaga.

Nu comentezi ca se schimba legislatia prea des.

Nu comentezi ca ai intrat in Split TVA.

Nu comentezi ca nu functioneaza serverul ANAF.

Nu comentezi ca nu gasesti angajati. 

Nu comentezi ca ai pierdut o licitatie.

Nu comentezi ca trebuie sa maresti salariile cu 25% peste noapte.

Nu comentezi ca ai prea mult TVA de plata. 

Nu comentezi ca nu sunt autostrazi.

Nu comentezi ca e mizerie in spitale.

Nu comentezi ca invatamantul e praf.

Nu comentezi ca dobanda bancara e mare.

Nu comentezi cursul valutar.

Ai decis ca NU contezi! Nu ai dreptul sa comentezi!

Da share daca ti-a fost de folos si iti multumesc pentru asta!

Daca vrei sa tinem legatura, apasa subscribe!

Calendarul alegerilor 2019 – 2020
26 mai 2019 – Alegeri europarlamentare
24 noiembrie 2019 – Alegeri prezidentiale
7 iunie 2020 – Alegeri locale
29 noiembrie 2020 – Alegeri parlamentare
Mergi la vot!

Distribuie Aceasta Postare

Eu nu o sa bat niciodata covoare…

Fragment

Dupa plecarea tatalui de dupa divort, am strans in mine multa ura fata de barbati. Il uram pe tata din tot sufletul meu de copil de 7-8 ani, iar mama era ingrozita si nu stia cum sa imi domoleasca sentimentele navalnice. Le verbalizam cu detasare, pana cand mi-a interzis efectiv sa mai vorbesc urat despre el.

Apoi s-a extins, de la tata catre mai toti barbatii, cu cateva exceptii: Nenea Gari, Tataie si Unchiuletu. O vedeam pe mama cat de tare se necajeste cand trebuiau batute covoarele, cum se ruga de sotul vreunei prietene sau vecine sa le bata si pe ale noastre. De fapt, ea nu se ruga de sot, ci prin intermediari,  de prietenele si vecinele maritate. Doar ca primea refuzuri si eschivari. Era un risc. O femeie singura, divortata, era un risc pentru barbatul oricarei neveste, pe o raza larga de actiune. Implicit era curva si clar l-ar fi violat pe neprihanit, in timp ce ii batea covoarele.

Batatorul de covoare din fata blocului imi parea simbolul familiei perfecte si fericirea absoluta. Ardeam cu nerabdare sa o vad pe mama si orice tata disponibil in jurul covorului, iar eu sa vin cu maturica si ligheanul cu otet, sa parem toti trei o familie fericita.

Dupa ce am mai crescut un pic, i-am tinut niste teorii mamei, ca e suficient sa aspiram covoarele si ca putem trai si fara sa le batem de Pasti si de Craciun. M-a asccultat! Nici acum nu inteleg cum de tinea cont de ideile mele.

M-am razbunat definitiv pe toti barbatii care bat covoare, cand le-am aruncat de tot si am pus parchet in casa. Gata, nu mai aveam nevoie de barbati. Eram un pui de misandra in devenire sau o viitoare lesbiana, asa credea mama.

Noroc cu adolescenta ca m-a salvat si am simtit fiorul primilor fluturi. Dar asta e alta poveste si este nevoie de un vin bun si o zi ploioasa, ca sa imi aduc aminte.

Nu am vrut sa fiu puternica, dar nu am avut incotro.

Da share daca ti-a fost de folos si iti multumesc pentru asta!

Daca vrei sa tinem legatura, apasa subscribe!

Calendarul alegerilor 2019 – 2020
26 mai 2019 – Alegeri europarlamentare
24 noiembrie 2019 – Alegeri prezidentiale
7 iunie 2020 – Alegeri locale
29 noiembrie 2020 – Alegeri parlamentare
Mergi la vot!

Distribuie Aceasta Postare