„Da’ unde mergeti?” – Atunci cand taximetristul face legea si traseul

Cand imi este pusa intrebarea „Da’ unde mergeti?”, imi dau seama ca nu sunt imbracata suficient de bine cat sa prezint incredere. Niciodata nu am prezentat incredere, pentru ca nu scap de intrebarea asta, jumate anchetare, jumate viol.

Ma uit speriata la cocalarul slinos si ma intreb daca se crede mare macho, ca tot vrea sa il duc acasa pe banii mei. Acasa la el, nu la mine, ca eu nu am niciun cuvant de spus. Si nici nu am chef sa negociez. L-am deranjat de la discutia cu colegii si l-am intrerupt din scuipatul semintelor. A fost nevoit sa isi stinga tigarea plictisit. Sunt o pacoste pe capul lui.

Ma urc in masina si bancheta din spate ma ingrozeste. Nu o sa plec cu mana goala, o sa ma aleg cu ceva ciuperci microbiene. Cine m-a pus sa ma imbrac in fusta? Respir pe gura, ca sa nu ma inece mirosul de mahoarca si transpiratie, aroma selecta si obligatorie pentru fiecare taxi in parte. Ghertoiul trage o ragaiala si incerc disperata sa deschid geamul, care e intepenit. Urla la mine ca e stricata macaraua, iar eu nu reusesc sa gasesc raspunsul corect, daca a mancat mici sau chiftele? O sa mor asfixiata! Sper sa nu vomit, ca va trebui sa platesc masina de noua.

Convorbirea lui telefonica e in toi, cu un prieten, discuta despre un al treilea, care nu i-a dat milionul de la ultimul gratar. Indraznesc sa il intrerup din discutia interesanta, sa il rog sa nu o ia la dreapta, asa ca el, in marinimia lui incheie conversatia: „Hai ca nu mai pot vorbi, ca am una d’aia ne… Te sun mai tarziu, cand ma eliberez.” Iar l-am suparat! As fi vrut sa dau si eu un telefon, dar mai bine stau cuminte in coltul meu si oricum nu as fi putut vorbi, la cat de tare e radioul.

Maneaua urla din toti rarunchii, taman bine sa nu imi aud rugaciunile de supravietuire. Cursa e nebuna, exact ca in Speed, ia curbele cu scartait de roti, tipa la o batrana pe trecerea de pietoni „Te cauta moartea, babo? Stai acasa!” Trece pe rosu si trage o injuratura, iesind jumatate pe geam, cat sa-si arate tatuajul din maieu si sa aplice o flegma pe Sparck-ul rosu, condus de o blonda speriata.

M-a plimbat ceva mai mult decat era cazul, nu ca nu m-as fi grabit, dar poate aveam nevoie sa cunosc mai bine orasul. Cursa face doispe lei, iar eu am doar o bancnota de cincizeci si una de zece. Evident ca nu are sa imi dea rest, dar gasesc cinci lei in buzunar. Cer bon fiscal si imi zice ca nu are hartie. Am noroc ca nu ma alearga, dar primesc doua injuraturi stilate, cu care mi-a umplut frigiderul pentru o saptamana.

Pe mine nu ma intreaba nimeni cu cine vreau sa calatoresc si cui vreau sa dau banii mei. Cum am ajuns aici, ca mafia galbena a ghertoilor slinosi, sa faca legea si sa decida in numele meu, al nostru, al tuturor celor care am ales alta solutie? Am indraznit cativa ani sa gustam din serviciile de bun simt, din starea de normalitate si sa avem o alternativa. Acum s-a terminat cu speranta la o viata civilizata. Mi-a fost luat acest drept. Samanta, mahoarca si maieul sunt la putere din nou. Iar eu trebuie sa tac, ca doar mi-au pus pumnul in gura. Trebuie sa ma supun, pentru ca nu am niciun cuvant de spus. Trebuie sa ma resemnez, pentru ca nu am niciun drept!

Foto credit: Valentina Saygo

Da share daca ti-a fost de folos si iti multumesc pentru asta!

Daca vrei sa tinem legatura, apasa subscribe!

Calendarul alegerilor 2019 – 2020
26 mai 2019 – Alegeri europarlamentare
24 noiembrie 2019 – Alegeri prezidentiale
7 iunie 2020 – Alegeri locale
29 noiembrie 2020 – Alegeri parlamentare
Mergi la vot!

 

 

Distribuie Aceasta Postare

Viata de contabil, doar obligatii fara drepturi

In calitate de expert contabil, supun atentiei voastre o trece in revista a obligatiilor pe care contabilul le are, mai ales ca azi e 24 ianuarie, zi care nu va fi niciodata libera pentru noi, cata vreme exista 25 – Ziua Sfantului Fisc. Viata de contabil functioneaza dupa alte reguli si dupa alt calendar. Nu e usoara si nici inteleasa. Si pentru ca azi e ziua Unirii, pe contabili ii unesc obligatiile. Poate intr-o zi, ii vor uni drepturile.

  • Avem obligatia de a prelucra actele agentului economic si de a-i da peste mana cand face cheltuieli nedeductibile.
  • Avem obligatia de a inregistra toate documentele pe care ni le pune la dispozitie (in ultimul moment) si de a reflecta o imagine fidela a situatiei patrimoniale.
  • Avem obligatia de a verifica daca facturile sunt completate cu toate datele posibile si imposibile.Avem obligatia de a depune peste 90 de declaratii anuale si de a nu uita niciuna din ele.
  • Avem obligatia de a respecta “ziua sfantului fisc – 25 a lunii”, fara concedii, fara boli, fara vacante, fara pauze, fara intreruperi de net, curent, fara sa crape pc-ul sau serverul ANAF-ului.
  • Avem obligatia de a sti cum sa completam acele declaratii, cu toate ca unele din ele nu au instructiuni de completare.
  • Avem obligatia de a nu gresi vreo declaratie, avem obligatia de a plati amenzi daca gresim vreo declaratie.
  • Avem obligatia de a cunoaste toata legislatia trecuta, prezenta si viitoare si de a informa corect agentul economic, chiar daca nu stim sau nu intelegem nimic din textul actului normativ.
  • Avem obligatia de a ne pregati continuu, de voie si de nevoie, pentru ca legislatia se schimba de la o zi la alta.
  • Avem obligatia de a ne asuma raspunderea pentru munca prestata si semnatura depusa, de multe ori, fara a fi platiti la timp sau deloc.
  • Avem obligatia de a schimba TVA-ul peste noapte, de a fiscaliza casele de marcat, de a inventaria stocurile, de a reface nirurile.
  • Avem obligatia de a regla fisele sintetice cu 70 – 300 pagini cu sume care nu stim cum sunt calculate.
  • Avem obligatia de a raspunde tuturor notificarilor de la ANAF, izvorate din defectiunile sistemului lor informatic.
  • Avem obligatia de a ne prezenta de n ori cu declaratii trecute si depuse, cu toate ca am facut aceleasi lucruri la vremea lor.
  • Avem obligatia de a sta drepti la un control si de a intocmi toate situatiile suplimentare care ni se cer.
  • Avem obligatia de a avea raspunsuri la toate intrebarile, prompt si la obiect, zi sau noapte.
  • Avem obligatia de a fi umiliti de fiecare functionar public, de a ne plimba de la un ghiseu la altul. Avem obligatia de a pleca acasa fara sa rezolvam problema si sa revenim a doua zi.
  • Avem obligatia de a informa, explica, educa nepriceperea antreprenorului si de a fi blamati pentru asta.
  • Avem obligatia de a purta vina pentru toate greselile, stiute sau nestiute ale antreprenorului.

Dar drepturile noastre care sunt?

  • Mi-as dori sa avem dreptul sa lucram pentru agentul economic si in folosul lui, nu doar sa depunem hartii la organismele statului.
  • Mi-as dori sa avem dreptul sa spunem ca marea majoritate a declaratiilor sunt multe si degeaba, ca sunt inutile si nu isi au rostul.
  • Mi-as dori sa avem dreptul de a pretinde functionarului public sa ne vorbeasca politicos si cu respect, sa isi idea silinta sa ne asculte si sa se straduiascasa ne rezolve problema, nu sa ne puna pe drumuri.
  • Mi-as dori sa avem dreptul prezumtiei de nevinovatiei in timpul unui control si sa fim tratati corect.
  • Mi-as dori sa avem dreptul sa fim intrebati despre modificarile legislative, inainte sa se intample. Si sa ne fie ascultata parerea.
  • Mi-as dori sa avem dreptul la viata si inainte de 25.
  • Mi-as dori sa avem dreptul la facilitati fiscale, pentru ca statul beneficiaza de munca noastra.

Contabilul este tacut si obedient, dar stie, de la firul ierbii, cum se misca economia. Și dacă despre antreprenori se spune că sunt motorul economiei, despre contabili aș putea spune că sunt roțile ei, fără de care această mașină complicată nu s-ar putea mișca din loc.

Foto credit: Valentina Saygo

Distribuie Aceasta Postare