De ziua mea vreau sa daruiesc fericire

 

Pentru ca este ziua mea de nastere si ma bucur de cele 43 de primavera frumoase pe care viata mi le-a oferit, mi-as dori sa impart bucuria aniversarii mele cu voi, prietenii mei dragi reali si virtuali.

Am fost intrebata ce imi doresc de ziua mea si am gasit raspunsul: de ziua mea vreau sa daruiesc fericire, impreuna cu voi.

In loc de flori si cadouri, puteti dona costul acestora in contul meu de pe Galantom.

Cu banii stransi, vom face o surpriza unei tinere sperante a sportului romanesc.

 

Se numeste Ioana Gabriela Gadea, are 13 ani , este in clasa a VI –a si face inot, antrenata de Iulia Becheru Clubul Sportiv Aqua Team Bucuresti.

Nu o cunosc si tare mult mi-as dori sa ii vad fetisoara proaspata si cu un zambet pe buze!

Ea este aplicanta numarul 56 pentru Bursele de Merit oferite de Fundatia Olimpica Romana si Allianz Tiriac.

Nu a fost selectata, insa aplicatia ei mi-a atras atentia si mi-a ramas in suflet, asa ca m-am gandit sa ii oferim impreuna o sansa.

Scrisoarea antrenoarei ei mi-a umplut ochii de lacrimi, iar din scrisoare am aflat ca Ioana se antreneaza 8 ore pe zi , ca este ambitioasa si cu rezultate remarcabile. Antrenoarea spune despre ea ca:

–          Isi seteaza obiective si munceste pentru a le atinge

–          Are ambitia necesara pentru a se autodepasi

Este in componenta lotului National al Romaniei, insa parintii fac eforturi sa tina pasul cu evolutia ei ca sportiv.

Un asemenea copil este o inspiratie pentru fiecare din noi.

De ce imi doresc sa o sustin pe Ioana?

Pentru ca vreau sa o cunosc si sa ii daruim fericire!

Sursa: Fundatiaolimpica.galantom.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică: 20 de milioane de lei brut pe an

 

Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde de lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, arată datele centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (adică circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

„Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

„Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei, poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria „venituri comerciale“).

De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat epste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

„Dacă în 2015 cred că numărul de PFA-uri a crescut, cred că în 2016 numărul acestor tipuri de contracte va scădea la jumătate, din cauza modificărilor aduse de noul cod fiscal. În mod special vor dispărea cele din categoria veniturilor comerciale, dar şi din cadrul unor profesii libere (cu excepţia avocaţilor), care vor prefera să îşi facă microîntreprinderi“, a mai spus Valentina Saygo. Ea a mai explicat că, spre deosebire de situaţia din România, în alte ţări este încurajată munca freelancerilor, mai ales prin uşurinţa modului de administrare a contractelor, lucru care nu se întâmplă în România.

„În Marea Britanie, freelancerii trebuie să depună o singură declaraţie şi nu plătesc impozit până la un anumit nivel de venit. La noi, până şi contabilitatea în partidă simplă a unui PFA este foarte complicată, iar cei care vor un astfel de contract aproape că nu pot să şi-l gestioneze singuri“, a mai explicat Valentina Saygo.

De aceeaşi părere este şi Andrei Caramitru de la McKinsey, care spune că România ar avea de câştigat dacă ar avea o serie de avantaje pentru start-up-uri şi pentru freelanceri.

„Avem probleme foarte mari cu taxarea excesivă a forţei de muncă, mai ales în zona de start-up-uri şi a muncii flexibile în general. În loc să fim cel mai atractiv loc din Europa pentru crearea de startup-uri, condiţiile de la noi sunt printre cele mai grele pentru startupuri. Taxarea pe muncă ajunge la 70%, iar băncile nu creditează start-up-urile fără garanţii. Am auzit tot mai mult de cazuri în care antreprenorii români deschid companii în alte state din Uniunea Europeană şi subcontractează personal din România, pentru că au condiţii mai bune de afaceri în ţara în care şi-au deschis firma“, a mai spus Andrei Caramitru de la McKinsey. În opinia lui, modificările aduse de noul cod fiscal, care creşte masiv costurile pe zona de contractare a persoanelor fizice, va conduce la o scădere a acestor tipuri de contracte.

Faţă de anul 2010, când erau înregistrate un număr similar de persoane fizice care obţineau venituri, se remarcă în 2014 o scădere semnificativă (cu peste 109.000 de persoane) a numărului de contribuabili cu venituri comerciale, în timp ce a crescut mult numărul persoanelor fizice care au încasat venituri din drepturi de proprietate intelectuală (Ă147.000 de contribuabili în 2014 faţă de anul 2010).

În ceea ce priveşte veniturile nete încasate în total de persoanele fizice care au depus declaraţia 200 (adică care au încasat venituri din activităţi de natura non-salarială), datele Fiscului indică în 2014 o uşoară scădere a veniturilor încasare la 8,21 mld. lei net, faţă de venitul net total încasat în 2013, de 8,22 mld. lei. În 2012, veniturile nete încasate de persoanele fizice au fost de sub 7 miliarde de lei, iar în 2010 suma totală a fost de 7,2 mld. de lei, potrivit datelor ANAF.

Sursa: Zf.ro

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Cel mai mare venit dezvăluit: o persoană fizică din Bucureşti a luat 20 de milioane de lei brut

Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 mil. lei brut (adică circa 1,6 mil. lei brut pe lună) de către o persoană cu profesie liberă în Bucureşti, ca­te­gorie la care intră avocaţii, auditorii financiari, con­sul­tan­ţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

„Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai pu­ţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este plă­ti­tor de TVA, deci sigur per­soa­nele fizice aflate în topul ve­ni­turilor din 2014 sunt mari plă­titoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Mana­ging Part­ner al companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde de lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelec­tua­lă şi din cedarea folosinţei bunurilor, arată datele ANAF.

„Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat per­soa­na fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei, poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care a negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

Sursa: Money.ro

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

TVA – Baba Cloanţa ştirbă şi urâtă a mediului de afaceri

Vorbim despre educatia cu vorba buna fata de copii, de pozitivismul si optimismul care este indicat sa ne caracterizeze pe fiecare din noi, dar se pare ca ANAF este corigent si repetent pana la limita absurdului.

ANAF nu a auzit de vorba buna, de incredere, de pozitivism. ANAF nu e in stare sa fie decat sperietoare, considerand ca frica va rezolva toate problemele incompetentei lor. Iar la capitolul acesta, continua zi de zi si act normativ dupa act normative sa repete clasa.

ANAF repeta clasa in cazul anularii codului de TVA dupa ureche, iar Baba Cloanta i-a bagat pe toti in aceeasi groapa plina de infractori, evazionisti, dar si oameni chinuiti sa isi salveze afacerile, oameni cinstiti si onesti, inoata in groapa plina cu neputinta si incompetenta a ANAF-ului.

Fiind amestecati fara discernamant si fara o sita deasa, fiscul nu e in stare sa cearna cu cap bobul de neghina, iar firmele cad toata aceasta selectie si se trezesc in gramada de gunoi fiscala.

Prin sita declaratiei 088 erau initial cernute firmele la inceput de drum care voiau sa fie inregistrate in scopuri de TVA si trebuiau sa isi dovedeasca “intentia si capacitatea de a desfasura activitati economice”, iar mai mult de jumatate picau la analiza.

A doua cernere se refera la cei pe care soarta i-a impins sa isi modifice elemente la actul constitutiv: sediul, asociati sau administrator si pica din nou la gunoi prin sita lui 088.

La a treia cernere, urmeaza cei cu tinichele de coada si anume asociati si administratori in firme inactive, cu declaratii nedepuse, cu datorii la fisc, cu buna stiinta sau uitate in negura timpului, nestiind ca aceste uitari le aduc fapte inscrise in cazierul fiscal.

Sunt necrutatoare cu cei care au tinichele de coada si au confundat obligatiile cu drepturile pe care le au, dar nu pot fi toleranta cu cei care fac si cum fac trierea de a fi sau a nu fi inregistrat in scopuri de TVA.

In momentul in care un contribuabil a primit o instiintare/intristare de la ANAF in care i se comunica sa vina cu roaba de documente la fisc, soarta lui e pecetluita iar TVA-ul lui condamnat la moarte. Termenul fiscului de analiza a dosarului este de 45 de zile, iar lipsa unui punctaj transparent il lasa la mana unui functionar public care nu stiu pe baza caror criterii evalueaza “intentia si capacitatea de a desfasura activitati economice”.

La primirea anularii inregistrarii in scopuri de TVA, contribuabilul poarta clar stigmatul falimentului. Este obligat sa colecteze TVA la veniturile pe care le realizeaza. A nu se intelege ca mentioneaza TVA  pe factura, ca partenerii lui sa aiba dreptul sa deduca, nicidecum asa ceva! Din ce a facturat, da direct 20% la fisc. Pe langa obligatia colectarii, i se anuleaza dreptul de deducere al TVA-lui aferent cheltuielilor efectuate. Pe scurt, e obligat sa colecteze, dar fara drept de deducere.

Documentele si informatiile solicitate in declaratia 088 sunt din categoria: documentele societatii, documente privind asociatii si administratorii si calitatea lor in alte societati aflate in inactivitate, insolventa, lichidate, cu datorii mai mari de 6 luni, cu fapte inscrise in cazierul fiscal, actele de studii si calificari ale asociatilor si administratorilor, veniturile pe ultimele 12 luni ale asociatilor si administratorilor, sumele creditate de asociati si administratori in societate, conturile bancare din tara si strainatate ale firmei, contractele de munca inregistrate, persoana desemnata pentru depunerea electronica a declaratiilor, persoana desemnata pentru evidenta contabila, iar bomboana de pe coliva sunt cele 3 persoane care pot da relatii despre asiciati si administratori.

Din documentele solicitate suplimentar in sustinerea declaratiei, mentionez cateva: contracte, comenzi, oferte in derulare, dovada achitarii obligatiilor restante, dovada depunerii ultimelor declaratii fiscale, balanta de verificare, balanta mijloacelor fixe, jurnale de vanzari si jurnale de cumpararari, ultimul bilant intregistrat, declaratia 150 pentru certificat digital calificat, dovada desemnarii persoanelor imputernicite pentru operatiunile bancare, dovada inregistrarii salariatilor, justificarea desfasurarii fara salariati, daca este cazul, copie contract prestari servicii contabile, planul de afaceri.

Sa nu fiti carcotasi sau adeptii teoriei conspiratiei fata de contractele voastre in derulare, eu inca mai sper in buna credinta a organului fiscal si departe de mine de a-I banui de spionaj economic.

Pentru a va demonstra ca viata bate filmul, va voi exemplifica niste povesti reale, din viata noastra.

Dragos este asociat cu Elena intr-o firma frumoasa, cu 7 salariati si o cifra de afaceri pe 2015 de peste 400.000 euro. Elena este corecta, onesta si cu frica de ANAF, dar nu mica i-a fost spaima cand a primit invitatia de a-si justifica afacerea, atunci cand fiscul a descoperit ca Dragos infiintase o firma de care a uitat, care nu a avut activitate niciodata si nu i-au fost depuse declaratiile aferente. Si pentru ca Dragos este asociat si administrator intr-o firma inactiva, Elena a pierdut inscrierea in scopuri de TVA.

Marius este administrator la o firma mare si straina. In urma cu vreo 7 ani a infiintat o firma cu cel mai bun prieten, in care a investit o suma considerabila de bani. Prietenul a cheltuit banii si nu a avut grija ca firmei sa ii fie depuse declaratiile. Marius s-a luat cu administrarea firmei straine si si-a luat adio de la bani si prietenia veche, insa ANAF i-a adus aminte de greseala facuta si i-a anulat inscrierea in scopuri de TVA firmei cu capital strain. Marius a contestat decizia ANAF-ului, insa mai dureaza pana se va ajunge la o solutie. Intre timp Marius trebuie sa explice investitorilor straini cum a ajuns in sitoatia aceasta si le-a periclitat afacerea in Romania.

George este asociat unic si administrator in firma pentru care munceste de 3 ani de zile, are 4 salariati, a investit din impumuturi de la rude aproape 50.000 euro. Napasta l-a agatat ca si-a schimbat sediul, asa ca a fost chemat de militia fiscului, iar fiscul i-a anulat inscrierea in scopuri de TVA, pe motiv ca suma investita nu are justificata provenienta. O alta situatie inversa este in cazul lui Claudiu, care a pierdut anularea in scopuri de TVA pe motiv ca nu are finantare sa sustina activitatea economica in scopuri de TVA, cu toate ca e platitor de peste 4 ani. Oare in acesti 4 ani com o fi reusit sa isi finanteze afacerea?

Mihai a depasit suma fatidica de 220.000 lei ce ar fi trebuit automat sa il treaca in sfera de TVA, dar pentru ca nu a fost sfatuit sa depuna cat mai multe documente anexa la declaratia 088 si aici ma refer la doamna Cati, care il ajuta cu contabilitatea dar fara contract, Mihai a ajuns in aceeasi gramada a celor care au obligatii dar nu au drepturi.

Din cele exemplificate mai sus, nu imi ramane decat sa va atrag atentia la urmatoarele aspecte:
1. Modificarea sediului, asociatilor, administratorului atrage dupa sine depunerea declaratiei 088 si a tuturor documentelor solicitate de fisc, pentru dovedirea intentiei si capacitatii firmei de a desfasura activitati in sfera de TVA, chiar daca dumneavoastra faceti acest lucru de ceva vreme, aveti contracte in derulare si plafonul de 220.000 lei depasit.
2. Verificati lunar partenerii cu care lucrati, pentru ca puteti avea surpriza ca tva-ul aferent facturilor emise de acestia sa nu fie deductibil.
3. Verificati sa aveti toate declaratiile depuse, taxele si impozitele platite.
4. Verificati daca sunteti asociati sau administratori in firme de care ati uitat, care se afla pe lista societatilor inactive si pentru care nu s-au mai depus declaratii. Acest lucru poate atrage anularea codului dumneavoastra de TVA din oficiu.
5. Ridicati de la posta toate comunicarile primite de la ANAF, pastrati plicul si transmiteti catre firma de contabilitate invitatiile primite. Este foarte important sa aveti acces la cutia postala unde figureaza sediul dvs social!!!
6. Dati curs invitatiei primite de la ANAF si puneti la dispozitie documentele solicitate.
7. In cazul in care se anuleaza inscrierea in scopuri de TVA, consecinta este ca veti fi obligat sa colectati TVA la facturile emise, dar veti perde dreptul de deducere a TVA aferenta cheltuielilor pe care le realizati.

De aici nu imi mai ramane decat sa va las pe voi sa trageti concluziile la cateva intrebari retorice:

  1. Aceasta sa fie oare modalitatea prin care fiscul rezolva probelemele firmelor fantoma si elimina evaziunea fiscala din sfera TVA?
  2. Care sunt criteriile clare de a justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitati economice?
  3. Care sunt competentele celor care decid si analizeaza dosarele si documentele depuse cu declaratia 088? Care sunt cunostintele si abilitatile care ii califica? Cine plateste daca ei gresesc si condamna la faliment o multime de firme? Poarta ei raspunderea pentru consecintele actiunilor sale?
  4. Exista tratament egal si echitabil pentru toti operatorii economici? Le sunt aparate drepturile in fata legii?
  5. De cand TVA-ul este un drept si nu o obligatie la depasirea plafounului de 220.000 lei?
  6. De ce nu se creste plafonul la cel de 100.000 euro similar cu trecerea de la impozit pe venitul microintreprinderilor la impozit pe profit?
  7. Mai conteaza ca fiscul romanesc incalca legislatia europeana si ignora decizia Curtii Europene de Justitie care s-a pronuntat asupra dreptului unei persoane impozabile de a fi inregistrata in scopuri de TVA daca indeplineste conditiile de forma impuse de lege?

Mi-as dori sa traiesc intr-o tara in care fiscul sa fie institutia cu maxima credibilitate, sa il respect si sa ma respecte si el pe mine ca profesionist dar si pe toti contribuabilii. Respectul se impune cu incredere, nu cu frica nascuta din teroare. Mi-as dori ca fiscul sa isi asume responsabilitatea actiunilor sale si sa isi repare greselile atunci cand le face.

Mi-as dori sa traiesc intr-o tara in care fiscul sa incurajeze oamenii care decid sa nu fie asistati social si isi iau viata in propriile maini, nu intr-o tara in care fiscul e pe post de Baba Cloanta stirba, urata si fara discernamant.

Sursa: Zf.ro

 

 

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Sponzorizam si noi ceva?

An de an apar in presa scrisa si audiovizuala diverse contracte de sponsorizare, mai mult sau mai putin oneroase, unele chiar amuzante, altele la limita legii.

Considerand ca si in tara noastra sunt inca multi directori si manageri responsabili, care poseda un simt civic dezvoltat si care isi pun in mod responsabil intrebarea:

“Cum pot sponsoriza o cauza adevarata?”

Pornind de la ideea ca prezenta acestora este destul de mare pe reteaua  LinkedIn-ului am decis ca, apeland la ajutorul unui specialist, sa raspund la aceasta intrebare fireasca. Asa am apelat la d-na Valentina Saygo – Expert contabil.

Referindu-se la intrebarea noastra ea a precizat ca, din punct de vedere legal, este perfect posibila o astfel de actiune si ca aceasta are si numeroase avantaje pentru cei ce isi asuma rolul de sponsori (reducere impozit, reclama in mass media din doua directii, deoarece sponsorizarea unei cauze agreate si reale inseamna de multe ori si beneficii pentru toti, etc.).

Mare atentie insa! Aceasta activitate, este mult mai bine receptionata in mass media, fie online fie scrisa si/sau audiovizuala, mai ales in cazul in care se adreseaza in special ONG-urilor ce desfasoara o activitate vizibila, verificabila si, de ce nu, prezenta in toata Romania.

Sponsorizarea cu 20% din impozitul pe profit este o facilitate fiscala existenta in codul fiscal inca din anul 2004, dar care nu este din pacate cunoscuta de eventualele firme interesate de aceasta activitate si ca urmare nu este pusa in practica de acestea.

***

Cat de multe lucruri s-ar putea realiza din aceasta actiune? Enorm de multe!

Mare atentie, aceasta facilitate nu trebuie insa confundata cu re-directionarea a 2% din impozitul pe salarii, facilitate care se adreseaza evident doar persoanelor fizice.

Directionarea in acest caz inseamna ca plata se va face direct catre beneficiar, adica direct catre ONG-ul ales si nu prin intermediul ANAF!

Pentru ca suma sa fie deductibila, firmele interesate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii “sine qua non”:

  • Plata trebuie facuta direct catre ONG-ul ales;
  • Suma nu trebuie sa depaseasca 20% din impozitul de plata catre ANAF;
  • Suma nu trebuie sa depaseasca 3‰ din cifra de afaceri;
  • Plata trebuie sa fie facuta pana la data de 31 decembrie a anului fiscal in curs;
  • Este absolut necesara semnarea unui contract de sponsorizare cu ONG-ul ales.

Sa luam insa un exemplu de calcul, sa vedem ce inseamna:

  • CA (total venituri):                    200.000
  • Cheltuieli:                                 170.000
  • Profit brut:                                  30.000
  • Impozit profit 16%:                       4.800
  • 3‰ din CA:                                      600
  • 20% din impozit:                              960
  • Suma maxima donata:                     600

Poti sponsoriza astfel un ONG cu o suma de 600 lei, dar acest lucru trebuie sa se intample nu mai tarziu de 31 decembrie, iar plata impozitului pe profit va fi in acest caz de 4.800 lei – 600 lei = 4.200 lei, plata trebuind sa fie efectuata neaparat pana la 25 martie anul urmator.

Pentru a fi cat mai aproape de suma deductibila, in lunile noiembrie – decembrie trebuie sa faceti o estimare cat mai corecta a profitului realizat pe anul in curs, si sa verificati cat reprezinta limita de 3‰ din cifra de afaceri si in final sa solicitati si completati corect contractul de sponsorizare al ONG-ului dinainte ales.

Observatii importante:

  • Pentru sumele mai mici de 5.000 lei, puteti efectua sponsorizarea in numerar, cu conditia sa semnati contractul si ONG-ul sa va emita chitanta pana la data de 31 decembrie.
  • Pentru sumele mai mari de 5.000 lei, ordinul de plata trebuie virat catre ONG pana la 31 decembrie.

Mare atentie: in cazul in care suma depasteste cele doua conditii procentuale, diferenta este considerata ca fiind nedeductibila si va fi tratata ca atare, adica va fi impozitata.

Observatie: in cazul in care plata este facuta dupa 31 decembrie, va fi considerata sponsorizare aferenta anului urmator.

In opinia specialistilor, in cazul microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit aceasta facilitate nu se poate aplica.

Avantajele acestei facilitati fiscale:

  • In calitate de sponsor aveti un control deplin asupra unei parti din impozitul pe profit, impozit pe care oricum il datorati statului;
  • Puteti astfel ajuta si sustine cauze specifice ONG-urilor a caror activitate o sustineti si apreciati, si puteti contribui totodata la promovarea activitatilor desfasurate de acestea dar si la dezvoltarea pe termen lung a ONG-urilor si sustinatorilor cauzelor alese de dvs. in calitate de sponsor.
  • Puteti beneficia de publicitate.

Doua sfaturi importante:

  • pentru antreprenori si manageri: insistati pe langa contabilii sau directorii economici sa indrazneasca sa puna in aplicare aceasta facilitate de care putem beneficia cu totii in fond si la urma urmei.
  • pentru contabili si directori economici: explicati antreprenorilor si managerilor aceasta facilitate fiscala si faceti ca ea sa functioneze prin contributiile dvs. anuale, sustinand sustinand astfel cauze si activitati specifice, apreciate si sustinute astfel.

Asa ca in incheiere, daca sunteti intradevar interesati sa sustineti si sa ajutati o asociatie care va sprijina direct sau indirect si care prin promovarea unor studii care conteaza cu adevarat contribuie in primul rand la bunul mers al comunitatii, atunci va recomand sa sponsorizati orice ONG care face ceva bun, indiferent ce.

Gasiti aici niste oameni minunati, cu multe idei bune si valoroase, cu proiecte si studii de care beneficiaza din ce in ce mai multi consumatori din Romania si care s-ar bucura enorm de ajutorul dumneavoastra, acesta permitandu-le sa-si continue proiectele in curs dar si sa inceapa altele noi si extrem de interesante.

Ce ziceti?

Ajutati ca sa fiti ajutati?

Noi speram ca da.

Sursa: Jurnalulbucurestiului.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Expert contabil: „O firmă depune anual 220 de declaraţii. Suntem supracontrolaţi, suprareglementaţi, suprataxaţi“

Guvernul Cioloș a dat drumul la 40 de acte normative din domeniul fiscal în ultimele zile ale anului trecut, transmite zf.ro.

Contribuabilii români sunt supra­con­­tro­l­aţi, supra­regle­men­taţi şi supra­taxaţi, în con­di­ţiile în care ori­ce firmă cu venituri de peste 100.000 euro trebuie să depună peste 220 de declaraţii pe an, a spus Valentina Saygo, expert con­ta­bil, fondatoarea firmei Ask for Accounting.

„Sunt peste 60 de organe de control cu incidenţă în sfera economică în România, am făcut un recensământ anul trecut. Suntem supracontrolaţi, suprareglementaţi, suprataxaţi. Aceas­ta este ţara în care trăim“, a mai menționat Saygo. „Orice an începe cu dileme existenţiale pentru noi. Legiuitorul ne bombardează cu noutăţi legislative. Acum este în discuţie problema PFA vs microîntreprindere, un subiect cu multe necunoscute şi dileme“, a continuat aceasta.

Până în prezent, microîntre­prin­derile erau plafonate la 65.000 euro, dar nu erau chiar 65.000 euro pentru că din punctul de vedere al înregistrării în scopuri de TVA limita este mai mică. Practic, microîntreprinderile se limitează la plafonul de 220.000 lei la cifra de afaceri. „Cei 65.000 euro erau la cursul de la data aderării la UE, care înseam­nă mai puţin de 49.000 euro acum“, a menționat Valentina.

Anul acesta, plafonul pentru a fi declarată o firmă ca micro s-a mutat la 100.000 euro, pentru

Avantajul microîntreprinderilor este impozitul pe venit de 3%, în condiţiile în care la salarii taxarea ajunge la 75%. „Dacă pui de exemplu un om de vânzări pe microîntreprindere, în loc de salariu, sunt aceleaşi riscuri pentru firme ca şi zona de muncă la gri. Fiscul ar trebui să dovedească constatarea, e complicat, nu mai sunt aceleaşi reguli ca la PFA“, a mai spus Valentina.

Totodată, firmele trebuie să depună date despre studiile administratorilor, veniturile asociaţilor şi ale administratorilor pe 12 luni, implicarea lor în alte societăţi, lichitate, dizolvate , în insolvenţă sau inactive.

„Vorbim de tinichele de coadă şi sunt mulţi care îngroapă o firmă şi fac alta. Aici sunt de acord că e nevoie de stricteţe“, a spus Valentina Saygo.

Este revoltător că dacă o firmă a depăşit plafonul, dar  Fiscul consideră că nu este îndreptăţită să fie înscrisă în scopuri de TVA, este obligată să colecteze TVA la facturile emise către clienţi, dar nu are dreptul să deducă TVA la cheltuielile pe care le face şi facturile pe care le plăteşte de la furnizori plătitori de TVA. „E inechitabil. Mă obligi să colectez, dar nu pot să deduc“, afirmă expertul

Conform  Declaraţiei Recapitulative 394, prin care firmele trebuie să declare tot, de la numărul bonurilor fiscale decontate pe lună, până la numărul de parteneri sau numărul de facturi din dosar pe lună. „Această declaraţie face mai mult de 80% din munca de control a Fiscului în zona de TVA, prin raportările noastre.“

Sursa: B1.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Dilema începutului de an pentru 400.000 de români: PFA sau microîntreprindere? Avantaje şi dezavantaje

În ultima vreme este întrebarea de tip shakespearian şi pe mulţi dintre cei ce citesc aceste rânduri îi frământă şi nu îi lasă să doarmă noaptea.

În calitate de consultant, mă consider răspunzătoare moral şi să dau un sfat: trebuie analizat fiecare caz în parte şi stabilite priorităţile fiecărui caz în parte.

Sunt multe articole scrise în ultimele două luni, iar generalizarile lasă şi mai mult sentimentul de confuzie.

Dacă ar fi să încep cu o concluzie, aceasta ar fi: solicitaţi un consultant bun, care să vă analizeze cazul şi să vă ajute să luaţi cea mai bună decizie.

Simulările trebuie făcute la cifra de afaceri estimateă pentru anul in curs, precum şi la cuantumul cheltuielilor directe sau indirecte, salarii şi taxe salariale.

Din punct de vedere fiscal, la prima vedere pare avantajat SRL-ul, faţă de PFA, dar nu în toate cazurile. Se exclud activităţile de consultanţă, care nu se impozitează ca micro.

Costurile de înfiinţare PFA sunt semnificativ mai mici decât costurile de înfiinţare a unei microîntreprinderi (250 lei versus 1.000 lei).

Costurile de administrare PFA de către o firmă de contabilitate sunt mai mici decât costurile de administrare ale unui SRL. Putem compara 100 lei pe lună în cazul unui PFA cu 500 lei în cazul unui SRL. Sunt convinsă că puteţi găsi mai ieftin, dar fără asigurarea răspunderii, aşa că recomand mare atenţie şi asumarea riscului.

Răspunderea PFA este similară cu răspunderea administratorului în cazul SRL-ului, deci nu avem diferenţe, ambii răspund în solidar dacă au făcut inegalităţi.

În cazul PFA-urilor cu normă de venit (cele mai uzitate sunt în zona IT sau taxi) diferă foarte mult în funcţie de judeţul în care sunt înregistrate, deci să nu generalizăm.

Avantaje PFA

–          Poţi tine singur contabilitatea, cu asumarea riscului de rigoare

–          Poţi dispune de bani încă de la încasare

–          Dacă ai un domeniu de activitate care se încadrează la norma de venit, poţi fi avantajat

–          Contribuţia la pensia integral e o opţiune

Avantaje Micro

–          Impozit mai mic, cu aspectele menţionate mai sus (vezi categoriile de cheltuieli deductibile)

Dezavantaje PFA

–          Taxe mai mari faţă de micro

–          Atenţie câtor clienţi factureţi şi dacă activitatea poate fi reîncadrată de către ANAF ca activitate dependentă şi de natură salarială (dacă e doar o formă de plată salarială)

Dezavantaje Micro

–          Nu se aplica în cazul consultanţei

–          Banii încasaţi pot fi atribuiţi doar după închiderea primului an financiar şi repartizaţi în dividende, însă se pot găsi soluţii

–          Ai nevoie de servicii contabile şi de bună calitate

–          E nevoie să te angajezi ca să fii asigurat în sistemul de sănătate

Dacă sunt mai multe avantaje sau dezavantaje de o parte sau alta, vă rog să nu le luaţi în considerare doar ca număr, ci vă recomand să le analizaţi ca valoare şi prioritate pentru dumneavoastră.

Sunt multe variabile, iar acesta nu este un subiect a fi tratat simplist.

Până la urmă, timpul şi efortul au traducerea tot în bani.

Sursa: Zf.ro

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Întrebări şi răspunsuri despre creşterea impozitului pe locuinţe pentru persoane fizice, PFA şi societăţi comerciale. Ce impact va avea măsura şi care sunt alternativele pentru a plăti mai puţin

Impozitul pe locuinţele folosite ca sedii de firme va creşte cu până la 2.500% de la 1 ianuarie 2016, potrivit unui studiu realizat de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa alături de expertul contabil Robert Croitoru.

Conforn prevederilor noului Cod Fiscal care va intra în vigoare de la1 ianuarie, anul 2016 va fi primul din ultimii 25 de ani în care impozitarea locuinţelor nu se va face în funcţie de statutul proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică, ci în funcţie de destinaţia clădirii: rezidenţială, adică folosită cu scopul de locui în ea, sau nerezidenţială, adică folosită în scop economic, pentru sedii de firme sau PFA-uri, spaţii comerciale, cabinete etc.

Unul dintre posibilele efecte ale acestei măsuri este creştere preţurilor chiriilor. Dacă impozitul pe locuinţele folosite ca sedii de firma va creşte de 25 de ori, proprietarii imobilelor nu vor suporta acest cost, ci îl vor transfera chiriaşului mărind preţul chiriei, conform sepecialiştilor în fiscalitate.

Cum sunt afectaţi de această măsură antreprenorii care au sediu firmei în locuinţe, dar şi ce alternative de reducere a costurilor au la dispoziţie, explică pentru ZF, Valentina Saygo, expert contabil şi managing partner al companiei Ask for Accounting,  şi consultantul fiscal Emil Duca:

  1. Ce implicaţii are majorarea impozitelor la locuinţe pentru PFA şi societăţi comerciale?

Valentina Saygo: Implicţiile sunt majore. Trăim în România şi de cele mai mult ori ni s-a adevărit că normele metodologice pot schimba total aspectul unui alt act normativ şi din acest motiv aş vrea să văd informaţiile şi structura, modul de aplicare al acestei reglementări în normele metodologice. Într-adevăr în momentul de faţă este pe deplin justificată grija noastră, a tuturor, referitor la aceste modificări. Sunt rezervată în a emite opinii până când instrucţiunile nu sunt prezentate în normele metodologice.

Emil Duca: Are implicaţii toată această modificare numai în cazul  în care sediul PFA-ului funcţionează în apartamente cu destinaţie iniţială de locuinţe.

  1. Care sunt alternativele celor vizaţi de această creştere a impozitului?

Valentina Saygo: Probabil va trebui analizată fiecare entitate în parte pentru a vedea care sunt alternativele. Pot fi în anumite cazuri sediile sociale la avocaţi. Sunt convinsă că acest aspect are alte implicaţii, mă refer la costuri în principal. Un sediu la avocat necesită mutarea lui sau păstrarea lui doar pentru un an de zile, iar mutarea lui implica costuri la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. De asemenea cele care sunt înregistrate în scopuri de TVA, din păcate nu pot avea sediul social la avocat. O altă alternativă, care nu putem spune că ar fi mai ieftină, este mutarea sediilor sociale în imobile cu destinaţie de firma sau birouri, dar sunt soluţii mai ridicate decat sediul social la avocat. Eu mi-aş dori totuşi ca normele metodologice să reglementeze aspecte precum cele din situaţia următoare: într-adevăr există sediul social într-un spaţiu de locuinţă, dar nu este un sediu de birou,  proprietarului nu-i vin clienţi acolo, nu-i vin furnizori, nu-i vin parteneri, nu îşi deduce cheltuielile cu întreţinerea şi cu utilităţile. Cred că este nevoie să mai aşteptăm reglementări. Le recomand antreprenorilor să ia decizii abia după publicarea normelor metodologice, şi după ce se face o analiză justificată şi temeinică a costurilor ce implică această măsură.

Emil Duca: Alternativa este de a funcţiona într-un spaţiu care are această destinaţie de la bun început. Practic înfiinţarea sau desfăşurarea activităţii în locuinţe, apartamente de blocuri nu mai este atât de rentabilă pe cum era până acum, în perioada aceasta  de până la 1 ianuarie 2016, când impozitul la astfel de spaţii era mult mai mic decât impozitul achitat de cei care aveau spaţii de birouri. Atunci în mod evident, teoretic singura soluţie ar fi ca aceste sedii să rămână sedii sociale, dar activitatea să se desfăşoare în spaţii cu destinaţia de birouri, sau spaţii de producţie, după caz.

  1. Cine plăteşte impozitul dacă sediul social se află într-o locuinţă închiriată? Proprietarul sau chiriaşul?

Valentina Saygo: De regulă impozitul este plătit de proprietar, însă dacă acest impozit creşte semnificativ de până la 25 de ori, clar că acest cost va fi inclus în chirie, iar chiriile vor exploda pe măsura creşterii.

Emil Duca: Dacă sediul social  se află într-o locuinţă închiriată impozitul îl plăteşte proprietarul. Numai în cazul în care acea locuinţă este deţinută în proprietate de stat, plăteşte impozit chiriaşul.

  1. Va  exista o cerere mai mare pentru spaţii de birouri?

Valentina Saygo: Probabil că da. Este una din variantele care va micşora cheltuielile în acest sens.

Emil Duca: În mod normal nu cred că va fi o modificare atât de radicală , singura chestiune care se întâmpla este că se produce o egalizare a impozitului plătit de cei care deţin astfel de spaţii. Nu se va face aceasta diferenţiere care exista până acum între proprietar persoană fizică şi proprietar persoană juridică, se va face impozitarea în funcţie de destinaţie, deci indiferent dacă merge un sediu la o clădire de birouri chiria de acolo va include practic în costuri şi impozitul aplicat de proprietar, comparativ cu situaţia în care funcţionezi printr-un contract de comodat sau în locuinţa proprie a asociatului sau a unui dintre asociaţi în cazul societăţilor comerciale, şi în care nu se plăteşte chirie, ci doar se va plăti impozit mai mult de către acea persoană care a pus la dispoziţie spaţiu pentru desfăşurarea activităţii. Este o chestiune pur de administrare a costurilor şi care nu va conduce în mod automat la mutarea sedilor din apartamentele deţinute de asociaţi către clădirile de birouri.

  1. Vom vedea mai multe interprindere care îşi declară sediul în alt oraş, unde impozitul este mai mic?

Valentina Saygo: Este destul de complicat ca microinterprinderile să îşi mute sediul într-un alt oraş pentru că acest lucru înseamnă că şi partea fisclă va fi declarată în alt oraş, iar în momentul de faţă este atât de complicat să ţinem legătura cu Fiscul în raza căruia avem domiciliu încât virtual este aproape imposibil. Din punct de vedere al declarării este posibil, dar practic nu este o soluţie pe care o sugerez.

Emil Duca: Declararea sediului în alt oraş nu cred că este o soluţie infailibilă, din punct de vedere al activităţii desfăşurate contează locul în care îţi desfăşori activitatea, mai puţin sediul social. E adevărat că sunt unele activităţi cum este consultanţa sau altele asemănătoare în care nu eşti condiţionat de a-ţi desfăşura activitatea într-un anumit loc, şi în care poţi să faci această optimizare a costurilor, să te deplasezi într-o altă localitate decât cea în care munceşti efectiv, dar în majoritatea situaţilor, dacă ai o fabrică nu poţi să pleci cu fabrica sub braţ, aşa că firma îşi va desfăşura în continuare activitatea şi va achita impozitul pe care îl datorează pentru spaţiul respectiv. Proprietarul va achita impozitul şi va majora chiriile. Efectul în mod normal ar trebui să fie o majorare a chiriilor solicitate de către proprietari, în cazul în care încheie un contract cu o firma, şi nu cu o persoană fizică pentru spaţiul pus la dispozitie. Cam asta ar fi practic efectul: o majorarea a chiriei pe piaţa de închiriere din România.

Administraţile locale au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în 2016.

Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016 inclusiv.

Sursa: Zf.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Valentina Saygo, Ask for Accounting: Ştampila ţine loc de cuvânt dat sau „Gentleman’s agreement“

Ordonanţa 17/2015 a eliminat obligativitatea ştampilei în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice.

Acest lucru nu înseamnă că s-a eliminat ştampila în totalitate.

Băncile prevăd obligativitatea ştampilării documentelor. Vom ştampila în continuare ordinele de plată, ridicările de numerar, cecurile şi biletele la ordin, adeverinţele de venit eliberate pentru salariaţi pentru obţinerea de credite.

Rămân în continuare ştampilele experţilor, notarilor, traducătorilor autorizaţi, parafele medicilor şi ale tuturor profesiilor liberale.

În relaţiile comerciale, în opinia mea, uzanţele se vor păstra în continuare, pentru contracte, devize, anexe, situaţii de lucru, procese verbale de predare-primire. Sunt o mulţime de cazuri de ţepe între persoane juridice, în care contractele semnate şi ştampilate devin nesemnificative sau facturi emise şi nerecunoscute ca primite ajung să nu aibă valoare până se ajunge în instanţă.

În calitate de expert contabil, recomand ştampilarea confirmărilor de sold în relaţiile furnizor-client, tocmai pentru a confirma o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. O semnătură indescifrabilă nu reprezintă o garanţie. De asemenea, recomand ştampilarea bonurilor fiscale pentru a fi considerate deductibile, iar după ce vom trece cu bine peste primul control de la Fisc (în cazul bonurilor fiscale neştampilate), vom vedea ce turnură va lua practica din teritoriu. Să ne amintim de momentele în care pe bonul fiscal de combustibil era necesar de menţionat cu pixul denumirea firmei beneficiare şi numărul autovehiculului.

Singura uşurare este în relaţia cu instituţiile statului. Probabil va mai trece o vreme până când vor fi modificate formularele tipizate pntru declaraţii, formulare şi cereri, în mod special în relaţia cu ANAF. Însă declaraţiile depuse electronic sunt în continuare semnate cu semnătura electronică.

Suntem o ţară în care etica de business nu reprezintă o garanţie, iar până când cuvântul dat şi strângerea de mână vor avea valoare, vom folosi ştampila şi vom sufla în iaurt în continuare.

Ce spune textul ordonanţei care „elimină“ ştampila (Ordonanţa nr. 17/ 2015, publicată în Monitorul Oficial 540 din 20 iulie 2015):

„Art. V (1) Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice.

(2) Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au obligaţia de a aplica ştampila pe documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă toate prevederile legale referitoare la obligaţia aplicării ştampilei de către persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (1) şi (2).“

Sursa: Zf.ro

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Expert contabil de top: Haosul legislativ privind fiscalitatea omoara tot – 50 de institutii cu drept de control

Legislaţia românească este foarte complicat redactată, uneori e greu de urmărit firul logic şi identificată sancţiunea prevăzută de un act normativ, o altă problemă fiind numărul extrem de mare de instituţii cu drept de control, respectiv 50, a spus la ZF Live Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul firmei de contabilitate Ask for Accounting.

„Contabilitatea este o profesie fascinantă, o ştiinţă logică. Dar în România ne omoară birocratizarea şi fiscalitatea, respectiv modul de calcul al taxelor şi impozitelor, al deductibilităţilor, interpretările date de fiecare. Uneori îmi e greu să urmăresc firul logic al unui document şi să găsesc sancţiunea. Cred că sunt făcute cu bunăştiinţă complicat, ca să existe mereu incertitudini din partea contribuabilului dar şi a contabilului. Actele sunt foarte interpretabile.“ Valentina Sagyo spune că atunci când contabilii cer lămuriri la ANAF cu privire la prevederile unui act normativ, răspunsul este fie copy-paste din articolul confuz, fie li se spune că instituţia nu oferă consultanţă. „ANAF uită că are în primul rând un rol de îndrumare, abia apoi unul de control.“

Sursa: Flux24.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare