Impozitul pe locuințe nerezidențiale – de luat în calcul

Din 1 ianuarie 2016 s-a modificat modul de calcul și cotele privind impozitul pe clădiri, în mod special cele aflate in proprietatea persoanelor juridice. Dacă anterior era o singură departajare, în funcție de categoria de proprietar: persoană fizică sau persoană juridică, a apărut o altă departajare, legată de destinația imobilului: rezidențială sau nerezidențială. Consider că sunt încă multe neclarități, așa că am strâns o serie de recomandări de luat în calcul.

Modul de calcul al impozitului pe clădiri:

1. Pentru mobilele cu destinatie nerezidențială, impozitul se calculeaza cu aplicarea cotei de 0,2 – 1,3% (procentele vor fi stabilite de consiliile locale) față de: 
♣ valoarea de evaluare efectuată în ultimii 5 ani, pe baza unui raport al unui evaluator autorizat;
♣ valoarea de achiziție, în cazul în care imobilul a fost achiziționat în ultimii 5 ani;
♣ valoarea construcției, în cazul în care construcția este mai nouă de 5 ani.
2. În cazul în care proprietarul persoana fizică nu dispune de o evaluare, cota de impunere va fi de 2% asupra valorii impozabile.
3. În cazul destinației mixte (partial locuință și partial sediu de firmă, pfa, punct de lucru etc.), impozitul se calculează proporțional cu spațiul folosit (rezidențial și nerezidențial).
4. În cazul în care spațiul este folosit doar ca domiciliu fiscal (fără desfășurarea activității), impozitul se calculează ca pentru persoanele fizice.
5. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un sediu în care se desfășoară activitatea economică și cheltuielile cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se va calcula majorat.

Recomandări pentru persoanele fizice care au declarat sediu de firmă sau PFA la domiciliul lor:

1. Verificați modul de desfășurare a activității (activitatea să se desfășoare la terți).
2. Evitați decontarea cheltuielilor cu utilitătile în cazul de mai sus.
3. Activitatea desfășurată la terți ar putea fi fi taxată negativ, în cazul în care intenționați să înregistrați firma în scopuri de TVA.

Recomandări pentru persoanele fizice în ale caror imobile se desfaăoară activități economice:

1. Solicitați evaluarea imobilelor și raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat, din 5 in 5 ani.
2. Atenție la imobilele cu destinație mixtă, în așa fel încât să fie ușor de determinat diferențierea dintre cele doăa tipuri de folosință rezidențială și nerezidențială (suprafață în mp, număr de cameră etc).
3. Depunerea unei declarații în acest sens până la 31 martie.

Recomandări pentru persoane fizice proprietare de imobile, închiriate către persoane juridice, ca sedii de firmă cu desfașuararea activității:

1. Verificarea contractului de închiriere și a clauzelor (dacă este prevăzută o modificare de tarif independentă de voința proprietarului) pentru a propune recuperarea acestei cheltuieli semnificative.
2. Obligația achitării și suportării cheltuielii privind impozitul pe imobil este obligația proprietarului.
3. Evaluarea imobilului din 5 in 5 ani.
4. Depunerea unei declarații în acest sens până la 31 martie.

Recomandări pentru firmele care au sediul social sau punct de lucru în spații închiriate de la persoane fizice.

1. Asteptați majorarea chiriei cu diferența de impozit (de aproape 25 de ori mai mare).
2. Discutați clar dacă impozitul este inclus în valoarea chiriei, să nu apară costuri sau discuții suplimentare. 
3. Recomandați proprietarului evaluarea imobilului.
4. Luați o decizie de eficientizare a costurilor abia după ce aveți toate datele privind costurile suplimentare.

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Valentina Saygo

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

Distribuie Aceasta Postare

Dragă antreprenorule, cum decontezi cheltuielile?

La sfârșitul lunii vine momentul ăla, când te scotocești în buzunare, portofel și torpedou după hârtiuțe și bonulețe, ca să duci actele la contabilă, că mereu te bate la cap! Faci un vraf mare și le arunci într-o pungă de Mega, să-și aleagă! Pentru că linsul bonurilor fiscale este una din activitățile preferate ale contabililor, ei mereu găsesc ceva savuros/gustos pe dosul peticelor de hârtie. 

Recomandări în pregătirea documentelor lunare:

  1. Stabilește-ți un loc acasă sau la birou unde să strângi lunar hârtiile contabile. Că este un sertar, o cutie de pantofi, o tăviță pentru documente, o mapă cu capsă sau zip, pune-le acolo zilnic, săptămânal și nu doar o dată pe lună. 
  2. Nu lăsa bonurile fiscale pe hârtie termică în torpedoul mașinii, mai ales în sezonul estival, pentru că nu se va mai putea citi nimic de pe ele. Devin “simpatice” din cauza căldurii și sumele dispar ca vrăjite. 
  3. Nici bonurile din portofel nu au o viață mai bună, mai ales dacă îl porți în buzunarul de la spate și transpiri mult! Umezeala și parfumul vor avea efect maxim!
  4. Netezește-le un pic, nu le duce sub formă de movilă/munte/grămadă. Nu a zis nimeni să le calci cu fierul, dar dacă le lași așa, par mai multe decât sunt, iar contabila o să-ți crească tariful (glumesc, dar nu e glumă).
  5. Dacă ești plătitor de TVA, solicită bon fiscal cu CUI, ca să ți se deducă TVA-ul de pe acel bon. Dacă nu esti plătitor de TVA, nu-ți bate capul, dar solicită bonul fiscal. 
  6. Dacă valoarea cumpăraturilor depășește echivalentul a 100€, cere factură. Bine, comerciantul e obligat să îți dea factură indiferent de valoarea cumpărăturilor. Mai ales dacă ești înscris in scopuri de TVA.
  7. Evită să plătești cu cardul de firmă cheltuieli personale, de genul berea cu prietenii, anticoncepționalele nevestei sau proteza soacrei. Pentru astea fă-ți card personal. Abia nu se mai hlizesc fetele de la conta cu bonurile tale. 
  8. Dacă plătești cu cardul personal cumpărături pentru firmă, păstrează bonul fiscal sau factura. Că de aia există decontul de cheltuieli, ca să îți primești banii înapoi. 
  9. Dacă folosești ride sharring, îți recomand să faci un card de firmă separat de contul curent, mai ales de când au intrat rușii pe piață. Nu de alta, dar se practică phishing-ul, un altfel de pescuit. Eventual poți printa chitanțele primite pe email (știu, și pe mine mă doare sufletul), pentru că nu toate firmele astea trimit desfășurător lunar. 
  10. Dacă plătești un furnizor și primești chitanță, pune-o în teancul cu celelalte acte. Ea este dovada achitării obligatiei de plată, chiar dacă factura a fost trimisă la contabilitate luna trecută. Una-i una, alta-i alta!

Dacă așa procedezi, nu o lua personal și schimbă ceva la tine, nu mă înjura pe mine. Dacă nu e cazul tau, dă mai departe, poate se schimbă alții!

Nu-i așa că nu e chiar atât de complicat pe cât pare? O să te obișnuiești, o să înveți și o să te descurci minunat cu timpul. Cu cât balanța ta o să reflecte realitatea, cu atât informațiile de acolo te vor ajuta să îți analizezi afacerea. 

Profituri maxime îți doresc!

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Valentina Saygo

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

 

Distribuie Aceasta Postare

Dragă antreprenorule, tu cum plătești salariile? Douăsprezece reguli de plată salarială

Știu că o să-mi răspunzi că le plătești atunci când ai bani. Dacă îi ai. Dar hai să vedem împreună ce poți îmbunătăți în relația pe care o ai cu angajații tăi și să înveți primii pași de disciplină financiară legată de plata salariilor.

Douăsprezece reguli de plată a salariilor

  1. Alege o zi. Stabilește perioada cea mai lejeră din lună. Stiu că nu ai cash-flow (dar promiți că o să îți faci la un moment dat), dar tu știi cel mai bine în ce perioadă a lunii ai cele mai multe plăți și încasări. Dacă pe 30/31 ai scadențele la leasing sau chirie, 25 e “ziua sfântului fisc”, pe 5 e rata la bancă mort-copt, pare că pe 10 ar fi o zi din lună mai favorabilă. Acum uita-te la scadențele clienților și vezi în ce perioadă a lunii au cele mai multe comenzi. Dacă ai o afacere repetitivă și toți clienții ar trebui să plătească până pe 10, atunci e simplu, dar tot ți-aș recomanda să lași un răgaz de 2-3 zile, mai ales dacă ai un grad scăzut de încasare a creanțelor în firmă. Deci 15 ar fi cel mai bine. Corect?
  2. Așteaptă să se termine luna și nu plăti niciodată salariile înainte să întocmești pontajul, mai ales daca ai externalizat serviciul de salarizare. Nu le plăti pe 30/31 ale lunii, când luna nici nu s-a terminat. Un concediu medical sau o demisie inopinată îți poate da calculele peste cap. Ține minte că documentul care stă la baza întocmirii statului de salarii este pontajul, iar ca să îl întocmești ai nevoie să se termine luna. Stiu că exagerez, dar nu face fals în acte.
  3. Plătește salariile de pe stat, nu de pe agendă. Cum spuneam mai sus, obișnuiește-te să lucrezi cu statul de plată al salariilor, pentru tine se întocmește, nu doar pentru fisc. Cred că nu are rost să deschidem discuția despre salariile de pe agendă și banii la gri, mai ales pe praful ăsta de lipsă de forță de muncă, dar tu știi mai bine decât mine ce socoteli îți faci.
  4. Păstrează confidențialitatea. Salariații nu semnează pe statul de plată, pentru că salariile (teoretic) sunt confidențiale. Dar dacă plătești salariile numerar, aceștia trebuie să semneze fluturașul cum că au primit salariul. Acesta este dovada că l-ai plătit. Iar daca nu e semnat și dai banii pe prietenie, posibil să îl mai dai o dată, dacă te trezești cu un control de la ITM. Dacă plătești prin bancă, nu e nevoie să îți semneze, dar dă-i omului fluturașul lui, ca să vadă câți bani i se rețin la stat. Să nu te înjure doar pe tine, să înjure și guvernul. Și încă ceva, să nu dai bani din firmă fără documente nici măcar mamei tale!
  5. Avans și lichidare. Cum e mai bine? Depinde ce categorie de angajați ai. Dacă au o educație financiară și își drămuiesc banii de la o lună la alta, poți alege doar lichidare. Dacă ai fluxuri variabile de disponibil, atunci este indicat în două tranșe, ca să nu fie efortul financiar prea mare. Dacă vrei să scapi de “Dă și mie 100 lei“, atunci plătește și avans și lichidare. Eu prefer doar lichidare și aceea e pe 15 a lunii următoare.
  6. Fă documentele după realitate și nu realitatea după documente. Verifică în primul rând care este data plății trecută în contractul de muncă. Am întâlnit situații în care antreprenorul plătea salariile pe 10 a lunii următoare, dar în contracte era trecută data de 1. Deci fă ce scrie, nu fă ce se face.
  7. Ziua sfântă de plată. Nu întârzia niciodată salariile, chit că ai alte priorități. Întâi salariile și apoi poprirea de la bancă, chiar dacă tu nu ai un ban în buzunar. Te împrumuți și faci pe dracu în patru cu două-trei zile înainte, ca să plătești salariile la timp. Angajații tăi au de pus pâinea pe masă, rate la bancă sau le taie gazul și nicio greșeală de-a ta nu are voie să îi afecteze.
  8. Toată lumea primește banii la aceeași dată. Am întâlnit un mic antreprenor care plătea fiecare salariat la data la care îl angajase. Noroc că avea doar 4, iar unul primea salariul pe 3, altul pe 8, al treilea pe 17 și ultimul pe 22. Nu e de râs, dar omului nu îi explicase nimeni cum stă treaba și a făcut și el cum l-a tăiat capul.
  9. De weekend. Dacă ziua de salariu pică sâmbată, eu dau salariile de vineri, iar dacă pică duminică, le dau luni. Și informează-i de aceste reguli, care te ajută atât pe tine, cât și pe angajații tăi.
  10. De sărbători nu fac schimbări, iar aici mă refer la Paști și Crăciun, mai ales că există viață și după aceea. Dar am grijă de fiecare să primească o primă și să nu plece acasă cu mâna goală.
  11. Păstrează contactul și mulțumește, nu aștepta să ți se mulțumească. Pe mine mă doare că pierd contactul cu fiecare angajat, mai ales de când salariile se plătesc prin bancă și tichetele de masă pe card. Dar încerc, din când în când, să dau o primă sau un bonus și să mulțumesc angajatului pentru munca prestată.
  12. Comunică regulile la angajare. O dată cu oferta scrisă de salarizare și bonusare, la angajare discută despre toate regulile sau cutumele stabilite la tine în firmă, ca să dai dovadă de seriozitate și stabilitate. Nu ai ofertă scrisă de salarizare la angajare, pe care semnează candidatul că a luat la cunoștință? Nu-i nimic, o faci de mâine.

Poate că nu sunt cele mai bune sau cele mai adevărate reguli legate de salarizare, dar pe mine m-au ajutat mult și am vrut să le împărtășesc cu tine. Dacă ai altele în plus, te rog să mi le lasi în comentarii, ca să îmbunătățim lista. 

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Valentina Saygo

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

 

Distribuie Aceasta Postare

Registrul Unic de Control – un rău necesar. Sau nu!

Știu că ți se pare că achiziționarea Registrului Unic de Control este una din cele mai aberante obligații pe care o ai, în calitate de antreprenor la început de drum. Însă aș vrea să îți povestesc despre începuturile capitalismului in România de după 1990, când lumea afacerilor era o junglă.

Poate e greu de înțeles, dar patronii acelor vremuri nu prea aveau drepturi și nici legislație, iar forma de control cea mai des întâlnită era hărțuirea contribuabilului. În mod special, în aproperea sărbatorilor, aceștia invocau controale cu amenzi usturătoare, după care începea negocierea la sânge. Cedau în funcție de cât de consistentă era sacoșa cu produse. Iar dacă metoda ținea, veneau și luna viitoare, că deh, aproape orice patron avea vreo neregulă de ascuns.

Așa a aparut Legea 252/2003 care obligă organele de control să consemneze în registru, înaintea inceperii controlului, urmatoarele informații:

  • numele și prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul;
  • unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control;
  • numărul și data delegației/ordinului de deplasare;
  • obiectivele controlului;
  • perioada controlului;
  • perioada controlată;
  • temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.

De reținut

  1. Registrul Unic de Control se achizitionează în 30 zile de la înființarea entității, pentru sediul social și pentru fiecare punct de lucru sau sediu secundar autorizat.
  2. Registrul se completează numai de către organele de control.
  3. Registrul se păstrează la sediul social și la fiecare sediu secundar autorizat. (Înșnuruit și numerotat – o altă reminescență comunistă).
  4. Este obligatoriu pentru entitățile înființate la Registrul Comerțului. Pentru celelalte entități este opțional, dar eu le recomand și acelora să îl achiziționeze (ONG-uri și PFA-uri pentru profesii liberale înființate la ANAF).
  5. Neachiziționarea acestuia se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.
  6. Neprezentarea acestuia la solicitarea organelor de control se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.
  7. Se achiziționează de la direcția finanțelor publice de care aparține contribuabilul.
  8. Costă aproape 30 lei.

Ținând cont că în România avem aproape 60 de instituții cu atribuții de control pentru persoanele juridice (poți consulta lista aici), acum îi înțelegi utilitatea?

Achiziționarea Registrului Unic de Control este un drept al tău, nu o obligație. Si costă doar 30 lei. Că ai putea să îl primești “gratis” la înființare, inclus în taxa de la Registrul Comerțului, asta e o altă poveste. În România ne-am obișnuit că lucrurile simple se complică. 

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Sabina Ghiormescu/Saygo Academy

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

Distribuie Aceasta Postare

Ce faci când afacerea ta se dărâmă sau te dărâma?

Afacerile vin si pleacă. Afacerile cresc, stagnează sau mor subit. Afacerile zboară în sus sau în jos. Atunci când mor, afacerile pot lăsa datorii sau nu. Sau victime. Însă cel mai important lucru, afacerile sunt făcute de oameni, pentru oameni și cu oameni. Iar lucrul acesta nu trebuie să îl uităm niciodată.

Relația de confidențialitate pe care o are un contabil cu clientul lui, îi determină pe amândoi să ajungă la intimități și dezvăluiri care nu au legatură cu profesia. De multe ori am comparat nivelul de confidență cu cel care se atinge la spovedanie cu un preot, la terapie cu un psiholog sau la medic cu durerea fizică.

De prea multe ori, am fost în ipostaza de a vorbi, cu balanța în față, despre altceva decât cifre. Știu că nu am abordat niciodată un subiect atât de sensibil, ca dramele psihologice din spatele hârtiilor, dar sunt atât de multe! Și din ce în ce mai dese.

Îmi amintesc cum nu primeam factura de telefonie mobilă niciodată la timp, iar cu vocea jenată, clientul îmi mărturisește că este reținută de soția care verifica apelurile date. Era vremea când operatorul de telefonie trimitea sumarul convorbirilor telefonice. I-am recomandat să imi dea factura, dar să păstreze anexa, așa eram mulțumite cele două femei din viața lui.

Sau cum un cuplu tânar se apucase de afaceri împreună și se certau, scoțându-si ochii, pentru fiecare acțiune sau non-acțiune al celuilalt. Le-am definit sarcinile și “departamentele” de care să raspundă fiecare în parte, făra să interfereze sau să se critice unul pe celălalt. Au reușit să treacă peste probleme, să se casătorească, iar afacerea să meargă bine.

Un alt client se simțea neajutat de asociatul său, mai ales când cel din urmă se bucura de dividende si atât. Ajuns în pragul disperării, i-am explicat care sunt drepturile, obligațiile și rolul fiecaruia. Un asociat asta face – încasează dividende. Dar el, cu rol și de administrator, trebuie să administreze afacerea. A înțeles ce are de făcut și și-a asumat rolul. Am dezvoltat subiectul aici. Poate te ajută să il citesti.

Am întâlnit un client care gestiona cu greu nivelul de îndatorare pe care îl avea afacerea lui la un moment dat. De asemenea, dorea să profite de o oportunitate si să se extindă mai mult decât ar fi putut duce. Atât de mult îl afecta, încât nu mai dormea noaptea. I-am explicat riscurile, provizioanele, gradul de îndatorare și am făcut împreună proiecția eventualei extinderi. Ne-a dat cu virgulă, iar el s-a liniștit.

Un alt client a ratat o lucrare și lucrul acesta l-a doborât. Un om cu principii și valori bine conturate, nu putea admite că a greșit, iar asta îl aruncase într-o depresie profundă. Nu întelegeam de ce nu  răspunde la emailuri, de ce tace. A făcut un efort colosal și mi-a cerut o întâlnire. Stăteam în fața unei umbre de om, care își frământa mâinile, în timp ce făcuse bucăți un servețel. S-a deschis din prima și mi-a zis că viața lui nu mai are sens. Că nu se poate ierta. Că a bagat firma în faliment și nu va mai putea să îsi întrețină familia și nici să își revină. I-am aratat cu balanța în față, că lucrurile stau bine, că nu are datorii, chiar dacă am plâns în hohote după ce am terminat întâlnirea. A luat o pauză și a primit ajutor specializat. Dar știu că după întâlnirea avută, s-a jucat cu copiii lui și a pregătit masa, lucruri pe care nu le mai făcuse de o lună. Iar asta nu se compară cu nimic!!!

Sfaturi pentru antreprenori

  • Vorbește cu contabilul tău despre problemele pe care le ai, chiar dacă au sau nu legătură cu balanța. Au sigur legătură cu tine, pentru că tu ești cel care o conduce.
  • Mărturisește-ți temerile înainte să se adeverească. Fiecare din ele poate avea o rezolvare, o soluție sau un provizion. Doar să nu fie prea târziu.
  • Spune-i contabilului tău ce planuri de viitor ai, că sunt personale sau profesionale. Nu ai idee cât de mult o încadrare sau un detaliu pot fi semnificative pentru vectorul tău fiscal.
  • Cere-i sfatul sau recomandări contabilului tău. Mai are clienți în portofoliu și cine știe ce parteneriat iese. Iar el este bucuros să vadă cum îți crește afacerea.
  • Ascultă-ți contabilul și citește cifrele pe care ți le poate ghici din balanță ca din ghioc. Crede-mă, că știe ce spune.
  • Nu te duce la el după ce ai făcut-o lată. Du-te înainte!

Sfaturi pentru contabili

  • Ascultă-ți clientul. Lasă-l să se deschidă in fața ta. O tăcere poate avea altă semnificație în spate, nu doar că e împrăștiat și nu îți aduce actele la timp.
  • Știu că nu ai pregătire în management, dar o discuție cu toți asociații poate fi edificatoare. Îi poate ajuta să înteleaga care sunt rolurile fiecăruia, înainte să se certe pentru bani și să rupă firma în două.
  • Nici pregătire psihologică nu ai, dar poate e indicat să inviți și soția la o întâlnire. Mai ales dacă platește implantul mamar cu cardul firmei sau dacă are impresia că ai o aventură cu soțul ei, care îți răspunde prea prompt la telefon seara pe 24.
  • Învață-ți clientul să folosească informația contabilă ca să își conducă afacerea. Dacă nu o faci tu, cine vrei să o facă? Dacă îi explici de la început, vei avea în timp un dialog, nu un monolog al surzilor.
  • Rolul tău nu este doar să depui declarații pentru ANAF. Să nu uiți asta niciodată, chiar dacă știu că obligațiile declarative sunt copleșitoare. Dar la fel de bine știu că sentimentul de utilitate poate fi de excepție!

Depresia nu este o poveste, este o boală ca oricare alta. Chiar dacă nu poți pune degetul unde doare, doare peste tot. Nu ignora semnele și nu o trata cu nepăsare. Pentru că este printre noi, chiar dacă nu o vezi.

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Marius Donici

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

 

Distribuie Aceasta Postare

Da’ halatu’? Cât e halatu’? Discuție antreprenorială despre NIR-uri

NIR-ul este una din hârtiile care îi scoate din minți pe antreprenori. Din păcate, este un document obligatoriu la achiziția de bunuri și are un rol important în recepție, în constatarea de diferențe, în stabilirea prețului de vânzare și în calculul adaosului comercial.

Ce este NIR-ul?

Denumirea lui exactă este Nota de recepție si constatare de diferențe și se intocmește de către gestionar la achiziția de bunuri și mărfuri.

Ce roluri are NIR-ul și la ce te poate ajuta?

  1. Rolul de depistare a diferențelor la livrarea de bunuri din partea furnizorului. Gestionarul verifică avizul sau factura cu care s-a făcut livrarea și constată diferențele de cantitate sau de calitate. Este folosit ca probă în reglarea cu furnizorul, cât și instanță în caz de litigiu.
  2. Rolul de intrare în gestiune, atunci când ai numit un gestionar și îi este verificat stocul. Îți amintesc că nu factura este documentul pe baza căreia se face intrarea, ci NIR-ul, iar factura merge la departamentul de contabilitate. De asemenea, este documentul solicitat de organele de control, pentru verificarea provenienței, vechimii si calității achiziției bunurilor sau mărfurilor.
  3. Rolul de intrare în patrimoniu, de stabilire a prețului de vânzare, de calcul a adaosului comercial și de ajutor în calcului descărcării de gestiune. Prețurile de vânzare nu se trec pe factură, scrise cu pixul și făcuți tot felul de porcușori mâzgăliți,  cum am văzut de prea multe ori, ci se trec pe NIR, cum spuneam.

Când este obligatoriu?

NIR-ul este obligatoriu de întocmit la achiziția:

  • bunurilor materiale care fac parte din gestiuni diferite, cuprinse într-o factura sau aviz de însoțire a mărfii;

  • bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;

  • bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;

  • bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documente de livrare;

  • bunurilor materiale care prezintă diferențe la recepție;

  • mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenta se tine la preț de vânzare cu amănuntul sau en gros.

E adevărat că am trăit situații care m-au făcut să mă închin cu două mâini, când organele de control au solicitat NIR pentru intrarea în gestiune a mijloacelor fixe achiziționate prin fonduri europene. Sau în cazul unui dosar de autorizare a unui magazin în regim Tax-Free, când doamna de la ANAF ne-a cerut NIR pentru casa de marcat (sper sa citească acest articol).

Ce este de reținut?

  1. NIR-ul este documentul primar, care se întocmește de către gestionar sau administrator, la fața locului si nu de către contabil.
  2. Pe lângă faptul că este un document obligatoriu, este un document care te poate scăpa din belele.
  3. Nu e cazul să îl completezi de mână, sunt o mulțime de softuri care te pot ajuta în acest sens, așa că nu mai are rost să îți povestesc cum se întocmește, că doar suntem în era tehnologizării. Îți recomand Smartbill cu acces în cloud, la orice oră din zi și din noapte, pentru tine și contabilul tău.
  4. Este obligatorie prezența unui exemplar la punctul de lucru unde se află gestiunea. Amenda pentru neprezentarea NIR-ului la solicitarea organelor de control este de 2.000 lei.

Încearcă să gândești la nivel mare, chiar dacă acum tu centrezi, tu dai cu capul și multe hârtii sunt o corvoadă pentru tine. Când afacerea ta va crește, vei ști “DE CE-ul” din spatele hârtiilor. Nu-i așa că acum lucrurile au sens?

Am scris aici despre registrul de casă, iar seria lectiilor antreprenoriale va continua, așa că lasă-mi un mesaj cu subiectele care te interesează.

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță.

Foto credit: Marius Donici, arhiva Ask for Accounting

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

 

 

Distribuie Aceasta Postare

Dragă antreprenorule, cum stai cu casa?

Nu te întreb despre locuința personală și nici despre casa de marcat. Te intreb despre casa de bani, registrul de casă și soldul contului “5311 – Casa în lei” din balanța contabilă. Iar toate astea trebuie să fie într-o simbioză perfectă si egale, la orice oră din zi și din noapte. 

Ce trebuie să ai grijă?

  1. Să întocmești registrul de casă zilnic. Pentru că, in caz de control de la Antifraudă, este printre primele documente primare care îți sunt solicitate și care sunt motiv de deranj (pardon) amendă. Și pentru că registrul de casă este obligația casierului sau a administratorului, nu a contabilului (acesta din urmă are rolul de a verifica soldul și inregistrările).
  2. Banii numerar fizici (din casa de bani, sertar, cutie) să coincidă cu banii scriptici (din registrul de casă), altfel riști un alt deranj și poți fi acuzat de evaziune fiscală.
  3. Să întocmești hârtiile după realitate și nu realitatea după hârtii. Dacă ai luat bani din casă, scrie o dispoziție de plată, nu lăsa trei ore soldul descoperit, până te întorci de la benzinărie. Iar pentru bonul de benzină, întocmește un decont de cheltuieli, că doar nu te-ai plimbat cu casa de bani la pompă. Așa vei avea un registru de casă suplu, simplu si ușor de urmărit!
  4. Să ai documente întocmite pentru fiecare operație făcută, chit că este încasare sau plată. Restul, se confiscă!
  5. Să nu ai sume ireale în casă. Pentru că deranjul e mai mare decât o amendă, se poate lăsa cu dosar penal. Poți să îi amintești colegei sau colegului meu de profesie că planul de conturi are aproape 500 de conturi, pe care să le folosească cu încredere, astfel încât să nu te lase cu balanța încărcată.
  6. Să nu ai sold negativ, că e un fel de “n-ar mai fi”. Fă o dispoziție de încasare și respectă punctul 3, că tot ai scos banii din buzunar. Iar când ai disponibil, poți să îi iei înapoi, că este dreptul tău.
  7. Nu confunda casa firmei cu buzunarul tău, dacă nu vrei să riști să fii acuzat de delapidare.

Lasă-mi un mesaj, dacă ai dileme în privința registrului de casă. Iar eu promit să te ajut să nu îți mai fie frică de el. E o nimica toată!

Foto credit: Valentina Saygo

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

 

 

 

Distribuie Aceasta Postare

Contabilul roman – postas fara voia lui, cu posta inchisa

Ma uitam zilele trecute la stiri, ca nu functioneaza cardul de sanatate, pentru ca nu functioneaza serverul casei de sanatate, dar cand NU functioneaza serverul ANAF, nu mai este de mult o stire, este o stare de normalitate, care a intrat in firescul vietii de zi cu zi si o luam ca atare. 

Ma dezamageste realitatea de zi cu zi atat de mult, incat am obosit sa mai strig sau sa mai scriu despre ea, iar asta ma doare cel mai tare. Dar ce m-a facut sa mi se umple paharul? In primul rand usurinta cu care onor ANAF-ul ne-a transformat pe toti contabilii in postasi fara voia noastra. Mai nou, extrasele de cont de la trezorerie se pot vizualiza in contul de SPV al contribuabilului. Initial m-am bucurat, dar apoi mi-am dat seama de gravitatea si responsabilitatea situatiei. Inca o obligatie pusa in tolba, fara sa ne intrebe nimeni daca suntem de acord, nici pe contabili si nici pe contribuabili. Am fost pusi in fata faptului implinit si atat! Ca oricum n-aveam prea multe de facut!

Cum sa ne opunem progresului tehnic?

Contribuabilul a fost obligat sa depuna online toate declaratiile fiscale si punct. Iar contabilul s-a supus sa preia aceasta obligatie. Ca vrea, ca nu vrea, ca e in varf de munte, ca are teava de net sau veleitati de IT-ist, nu mai conteaza!

Nu omorati mesagerul, va rugam!

Contribuabilul a fost obligat sa accepte comunicarea cu ANAF doar prin intermediul SPV,  iar contabilul s-a supus din nou. Nu conteaza daca sunt notificari, informari, decizii sau solicitari de certificate fiscale. Zi de zi trebuie sa verifice Spatiul Privat Virtual, ca sa aduca la cunostinta, in timp util, ce-a mai clocit ANAF-ul.

Doua la primarie, doua la scoala de fete!

Contribuabilul a fost obligat sa depuna declaratiile pentru casele de marcat tot prin SPV, iar contabilul a luat-o si pe asta in carca, ca deh, cine sa o faca, daca nu el! Ca e cu hopuri, cu poticneli, are inca un task pe lista lui de to do!

Postasul suna intotdeauna de doua ori! Doar de doua ori?

Acum am mai primit o sarcina in plus. Sa descarcam extrasele clientului de la trezorerie. Dar nu s-a mers cumva prea departe? Ma intreb, cum a ajuns contabilul postas si cum i se umple tolba cu responsabilitati? Cu posta inchisa, el trebuie sa sune de sute de ori, pana ANAF raspunde!

Acum ma gandesc cu groaza, oare ce urmeaza?

Foto credit: Sabina Ghiormescu

Da share daca ti-a fost de folos si iti multumesc pentru asta!

Daca vrei sa tinem legatura, apasa subscribe!

 

 

 

Distribuie Aceasta Postare