Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică: 20 de milioane de lei brut pe an

 

Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde de lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, arată datele centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (adică circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

„Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

„Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei, poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria „venituri comerciale“).

De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat epste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

„Dacă în 2015 cred că numărul de PFA-uri a crescut, cred că în 2016 numărul acestor tipuri de contracte va scădea la jumătate, din cauza modificărilor aduse de noul cod fiscal. În mod special vor dispărea cele din categoria veniturilor comerciale, dar şi din cadrul unor profesii libere (cu excepţia avocaţilor), care vor prefera să îşi facă microîntreprinderi“, a mai spus Valentina Saygo. Ea a mai explicat că, spre deosebire de situaţia din România, în alte ţări este încurajată munca freelancerilor, mai ales prin uşurinţa modului de administrare a contractelor, lucru care nu se întâmplă în România.

„În Marea Britanie, freelancerii trebuie să depună o singură declaraţie şi nu plătesc impozit până la un anumit nivel de venit. La noi, până şi contabilitatea în partidă simplă a unui PFA este foarte complicată, iar cei care vor un astfel de contract aproape că nu pot să şi-l gestioneze singuri“, a mai explicat Valentina Saygo.

De aceeaşi părere este şi Andrei Caramitru de la McKinsey, care spune că România ar avea de câştigat dacă ar avea o serie de avantaje pentru start-up-uri şi pentru freelanceri.

„Avem probleme foarte mari cu taxarea excesivă a forţei de muncă, mai ales în zona de start-up-uri şi a muncii flexibile în general. În loc să fim cel mai atractiv loc din Europa pentru crearea de startup-uri, condiţiile de la noi sunt printre cele mai grele pentru startupuri. Taxarea pe muncă ajunge la 70%, iar băncile nu creditează start-up-urile fără garanţii. Am auzit tot mai mult de cazuri în care antreprenorii români deschid companii în alte state din Uniunea Europeană şi subcontractează personal din România, pentru că au condiţii mai bune de afaceri în ţara în care şi-au deschis firma“, a mai spus Andrei Caramitru de la McKinsey. În opinia lui, modificările aduse de noul cod fiscal, care creşte masiv costurile pe zona de contractare a persoanelor fizice, va conduce la o scădere a acestor tipuri de contracte.

Faţă de anul 2010, când erau înregistrate un număr similar de persoane fizice care obţineau venituri, se remarcă în 2014 o scădere semnificativă (cu peste 109.000 de persoane) a numărului de contribuabili cu venituri comerciale, în timp ce a crescut mult numărul persoanelor fizice care au încasat venituri din drepturi de proprietate intelectuală (Ă147.000 de contribuabili în 2014 faţă de anul 2010).

În ceea ce priveşte veniturile nete încasate în total de persoanele fizice care au depus declaraţia 200 (adică care au încasat venituri din activităţi de natura non-salarială), datele Fiscului indică în 2014 o uşoară scădere a veniturilor încasare la 8,21 mld. lei net, faţă de venitul net total încasat în 2013, de 8,22 mld. lei. În 2012, veniturile nete încasate de persoanele fizice au fost de sub 7 miliarde de lei, iar în 2010 suma totală a fost de 7,2 mld. de lei, potrivit datelor ANAF.

Sursa: Zf.ro

 

Facebook
LinkedIn
Email
WhatsApp

Abonează-te la newsletter!

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top