Am fost in Bali

Daca vrei sa vezi o femeie fericita, e suficient sa te uiti la pozele mele de vacanta.
Atata fericire pe fata, intensa si colorata, nu am avut in nicio vacanta, dar nicio vacanta nu se poate compara cu un retreat in Bali. Si vorba aceea, dupa ce gusti dintr-un retreat, cu greu vrei altceva.
Am plecat fara asteptari si fara sa stiu unde ma duc si ce fac. Facebook-ul mi-a adus si de data asta extazul la picioare, fara sa depun nici cel mai mic efort.
Am ajuns seara, muta de uimire la toate locurile din jurul meu, cu sufletul la gura sa le descopar a doua zi dimineata, in toata splendoarea lor si nu mica mi-a fost surpriza cand dimineata am deschis ochii intr-un décor de basm. Ma ciupeam sa ma trezesc, iar intrebarea care m-a urmarit in toata calatoria a fost: “ce am facut eu sa merit toate aceste minunatii?”
Fiecare pietricica, frunza, floare, arbore, copac are locul sau bine ales, iar hotelul din Ubud a fost o explozie de culoare, vegetatie si arta. Tablourile, statuile, gradinile, iazurile m-au facut sa imi stea inima in loc. Poti sa iti imaginezi un spa in mijlocul gradinii? Eu nu am crezut ca poate fi totul atat de frumos si zen, incat mi-am luat o zi libera si am experimentat masajul in aer liber, in adierea vantului si cantecul pasarilor. Rasfatul si relaxarea m-au inundat, iar de cateva ori am avut senzatia ca levitez, ca plutesc, pe masura ce ma afundam in vise si chill.

Ce este Bali pentru mine? Un taram de poveste, plin de energie, de bun gust, de frumusete, de culoare si de parfum de flori si betisoare. Oamenii sunt frumosi si calzi, buni si senini, amabili si relaxati, si nu mi-a fost usor sa le tin isonul, dar m-am dezbracat repede de stress si civilizatie, de occidentalismul greu de suportat cateodata.
Nu pot sa uit umbrarul sub care am facut yoga prima data, mantra care ne-a susurat in minte sau aromele care ne-au invaluit. Si daca inchid ochii, vad si acum gradina ce mi-a explodat imaginatia, pe care o voi pastra in memorie ca pe o oaza de liniste si culoare.
Acolo yoga a fost ceva firesc, un tribut adus trupului, ca sufletul avea déjà tot ce ii trebuia.
Daca acasa imi este greu sa meditez, in Bali a fost firesc, a venit cursiv si de la sine, fara sa mai fac liste de cumparaturi, de to do sau sa scriu emailuri in gand, cu ochii inchisi. Acolo mi-am facut gandurile sa taca, acolo mi-am ascultat adancurile mintii si tot acolo mi-am potolit “my crazy monkey”, am dresat-o si am facut-o sa fie buna, calma, intelegatoare si ascultatoare. Acolo mi-am luminat mintea si am deschis ochii cu ochii inchisi, spre o noua dimensiune, dincolo de barierele creierului. Am meditat firesc, in mijlocul ploii, in razele soarelui, in jurul focului, in lumina apusului sau a diminetii, in fata altarului vietii si a lumii aceleia.

Programul de vacanta a fost intens si incarcat de vibratia locului, am facut lucruri inimaginabile, in locuri inimaginabile, iar aceasta calatorie spirituala m-a facut sa imi dau seama cat de bine sunt eu cu mine, cu fiinta mea si cat de recunoscatoare sunt acestei vieti si lumi, ca ma lasa sa o traiesc frumos si sa o descopar cu dragoste. Am plecat cu gandul sa gasesc pace, liniste si echilibru si le-am gasit pe toate la un loc. Mi-am pus frangipani in par si le-am gasit pe toate, in ashram, in temple, in lanurile de orez, in spa-urile vizitate, in mirosul uleiurilor sau fumul betisoarelor, in dansul unduitor al soldurilor si a mainilor, in ofrandele pline de flori si dragoste, in susurul bolurilor tibetane, in flacarile focului purificator, in cantecul apei, in suvoiul ploii , in zambetul localnicilor, in cantecul copiilor sau in chemarea solitara a gecko-ului.

Ne-am odihnit trupul la finalul retreatului pe insula Gili Air, intr-o locatie de vis, cu plaje albe de corali si apa turquoise, cu apusuri inimaginabile, pe care pozele nu le pot reconstrui. Aici nu ai nevoie de nimic, decat de slapi si costum de baie, de restul are grija natura. Aici am mancat cel mai gustos ton si cei mai dulci creveti, aici am baut cele mai racoritoare coctailuri si cele mai parfumate fructe. Aici am primit botezul apei si m-am bucurat de linistea adancurilor, liniste pe care am mai auzit-o doar in inaltimile cerului. Aici m-am invelit cu curcubeie si mi-am colorat cerul! Aici timpul a stat in loc si am sarutat oceanul. Aici mi-am oprit butonul nelinistii si m-am abandonat bucuriei. Aici a pus veselia stapanire pe mine. Si nimic altceva nu a mai contat.

Bali inseamna “ofranda”, iar paradoxul este ca in aceasta vacanta am primit mai mult decat am dat: am dat frici, temeri, stress, si acum uita-te la mine: vezi raze de lumina cum imi tasnesc din inima sau vezi iubirea cum imi inunda ochii, vezi ca zambesc cu plamanii, vezi ca pasesc pe nori pufosi si ca port vesminte de petale, vezi ca pasii mei raspandesc parfum de iasomie si ca cerul de deasupra mea e colorat?

De fapt asta e lectia mea in Bali: este despre a fi versus a avea, asa ca am ales sa fiu! Am ales sa fiu eu, sa fiu senina, sa fiu fericita, sa fiu eliberata, sa fiu curajoasa, sa fiu o bucata din acest univers magic primit in dar!

Facebook
LinkedIn
Email
WhatsApp

Abonează-te la newsletter!

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top