Cum imi surprind placut angajatii si familiile acestora

Scrisoare pentru mama Cameliei

Deja a devenit o traditie ca in fiecare toamna sa mergem in teambuilding si nu in drink-building, iar tot o traditie au devenit doua exercitii: „scrisoare pentru un coleg” si „3+3-„.

Promit ca revin curand cu detalii despre al doilea exercitiu, acum vreau sa va vorbesc despre primul.

Incurajez colegii sa isi scrie scrisori de iertare sau de multumire si sa le imparta in a doua seara de teambuilding. E adevarat ca scrisorile sunt confidentiale si ca nu se citesc in public, dar fac minuni. Pot fi surprinzatoare, emotionante si pline de multumire, se lasa cu imbratisari si cu cateva lacrimi, dar asa suntem noi, o echipa mai sensibila.

Anul trecut Camelia nu a putut veni cu noi si m-am hotarat sa ii pregatesc o scrisoare, insa cu cat stateam mai mult cu foaia alba, mi-am dat seama ca cea mai importanta persoana care merita scrisoarea, este mama Cameliei, pe care nu o cunosteam si careia voiam sa ii multumesc.

Cert este ca nu m-am limitat doar la o scrisoare si la mai multe, in sensul ca am trimis cate una pentru fiecare membru al familiei.

Singura problema pe care o aveam e ca nu stiam care le sunt adresele exacte si numerele de telefon, pentru ca le-am transmis prin curier rapid si voiam sa ma asigur ca ajung acolo unde trebuie. Asa ca am solicitat tuturor angajatilor sa imi completeze o fisa de persoane de contact in caz de urgente, care se afla in prezent in dosarul personal al fiecaruia.

Impactul a fost naucitor si recunosc ca am stat cu sufletul la gura cateva zile, pana au inceput sa vina semnele ca scrisorile au ajuns unde trebuie.

Mama Cameliei a citit cu lacrimi in ochi si a dus scrisoarea la serviciu, sa o citeasca colegelor dumneaei.

Adina mi-a dat mesaj si mi-a zis ca tatal ei a fost placut surprins.

Madalina – mica mi-a spus ca a fost prima data cand a simtit ca tatal ei a fost mandru de ea.

Sotul Madalinei – mare credea ca a facut o tampenie, dar s-a linistit ulterior.

Sotia lui Alin mi-a trimis un mesaj emotionant si recunoscator pe Facebook.

Si asta nu a fost tot, am transformat petrecerea de craciun intr-o petrecere de familie si ne-am bucurat impreuna cu toti destinatarii scrisorilor: mame, tati, soti, sotii, copii, frati, iubiti, verisoare si noi pe langa ei, cu fotografii, amintiri, cadouri si voie buna!

Ce vreau sa spun, lucrurile marete sunt de fapt cele simple si emotia pe care a provocat-o aceste scrisori a fost incredibila. De multe ori oamenii au nevoie de o vorba buna, de recunoastere si apreciere, mai ales mama Cameliei, care poate nu stia pe mainile cui se afla fata ei, departe de casa si printre straini. Am avut ocazia sa ne cunoastem, iar acum sunt convinsa ca e mandra si linistita. Iar eu asta imi doresc!

Va las mai jos scrisoarea, asa cum a fost trimisa ea. Iar daca va inspira, dati-mi de stire, sa ma bucur si eu inca o data!

Stimata doamna X,

Am privilegiul de a lucra cu fiica dumneavoastra in fiecare zi si as vrea sa va multumesc pentru asta.

As vrea sa va multumesc ca ati crescut un copil bun, corect si cu un suflet extraordinar.

Camelia nu inceteaza sa ma uimeasca.

Descopar in fiecare zi calitati de care as vrea sa fiti mandra, pentru ca eu sunt!

E adevarat ca ne-am petrecut impreuna doar un an si nu am apucat sa o cunosc atat de bine cum o cunoasteti dumneavoastra, insa imi este usor sa cladesc la perfectionarea ei, atata vreme cat are o fundatie stabila si solida.

A evoluat mult, este inteligenta si deschisa spre a invata. Mai mult de atat, este buna cu colegele ei, are un sistem de valori pe care sigur l-a mostenit de acasa.

Nu ne-am ales o profesie usoara, insa daca este facuta cu implicare si pasiune, poate aduce satisfactii deosebite in timp, atat profesionale cat si financiare, rabdare sa fie.

Eu personal va promit ca voi face tot ce imi sta in putinta sa o ajut sa creasca, sa ii ofer un mediu sigur si bazat pe respect, sa o apreciez pentru munca ei, sa o protejez de nedreptatile vietii profesionale.

Considerati aceasta scrisoare drept o imbratisare si va asigur de toata prietenia mea.

 Cu adanca multumire si recunostinta,

Valentina Saygo

20 septembrie 2017

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare