Revolutia Fiscala se discuta in Parlament: Oamenii de afaceri cer modificari substantiale

Oamenii de afaceri sustin ca economia romaneasca nu avea nevoie de Revolutie Fiscala si ca OUG 79/2017 risca sa faca foarte mult rau mediului privat autohton, daca nu i se aduc urgent modificari. Din pacate, modificarile iau timp, iar amanarea discutarii in Parlament a ordonantei prin care s-a aprobat Revolutia Fiscala ii dezavantajeaza tot pe intreprinzatori.

Reprezentantii mediului de afaceri prezenti la sedinta din 14 februarie a Comisiei de Buget din Camera Deputatilor – cea care face raportul in baza caruia OUG 79/2017 va deveni lege – au cerut adoptarea unor masuri care sa limiteze efectele negative ale Revolutiei Fiscale.

Astfel, cei mai multi oameni de afaceri au sustinut ca microintreprinderilor ar trebui sa li se permita sa aleaga modul in care vor fi impozitate de catre stat. Mai exact, sa li se permita sa opteze pentru plata impozitului pe profit in cuantum de 16%, in defavoarea celui de 1% pe cifra de afaceri.

In plus, parte dintre intreprinzatori au solicitat ca baza de calcul pentru plata contributiilor sociale sa scada de la 5 salarii medii brute la 3 salarii medii brute, in urma majorarii salariale determinate de transferul de contributii de la angajator la angajat.

Totodata, parte dintre oamenii de afaceri au solicitat limite mai generoase de deductibilitate a dobanzilor pentru multinationale.

Camera de Comert Romano-Americana e impotriva transferului contributiilor

Dan Schwartz, reprezentantul Camerei de Comert Romano-Americane, a apreciat ca revolutia fiscala n-a facut decat rau in Romania.

„Ordonanta 79/2017 a produs multiple distorsiuni in mecanismele pietei. Acestea se manifesta atat in zona de contributii sociale, cat si in zona impozitului pe profit. Schimbarea modului de plata a contributiilor sociale a generat nesiguranta in randul angajatorilor si angajatilor.

OUG 3/2018 a incercat sa rezolve problemele, dar n-a facut decat sa le mute. Nu suntem sustinatori ai ideii preluarii veniturilor sociale. Nu acum si nu fara o analiza. Si nu identificam o motivatie economica si profesionala fiscala pentru a o face. Noi spunem ca modul in care erau platite functiona. In multe tari dezvoltate din lume transferul de contributii nu e bine privit, din cauza ca produce o ruptura intre angajatori si angajati”, a declarat Dan Schwartz.

Dan Badin a sustinut, tot in numele Camerei de Comert Romano-Americane, ca oamenii de afaceri pe care ii reprezinta isi doresc modificarea Codului Fiscal prin legi ale caror prevederi sa poate fi discutate pe indelete, nu prin ordonante de urgenta.

Federatia Patronatelor Farmaceutice: Riscam sa platim impozite mai mari decat profiturile

Reprezentantul Patronatelor Farmaceutice din Romania, avocatul Cristian Preda, a spus ca daca farmaciilor mici nu li se va permite sa aleaga modul in care vor fi impozitate, vor inregistra pierderi consistente.

„Farmaciile nu sunt buticuri care pot sa isi modifice preturile asa cum isi doresc. Pretul medicamentului e aprobat de minister. Farmacia nu poate modifica marja de profit pe medicament. Valoarea maxima a adaosului comercial este de 35 lei pentru medicamentele mai scumpe de 300 lei. Daca se va aplica obligatoriu impozitul pe cifra de afaceri, farmacia va trebui sa scoata bani din buzunar pentru fiecare medicament pe care-l vinde.

Va dau exemplul unui medicament care costa 16.000 lei. La acesta, farmacia pune adaos de maxim 35 lei. Numai impozitul pe care il va plati pentru comercializarea acestui medicament costa mai mult decat adaosul practicat. Asta, in conditiile in care farmacia trebuie sa isi acopere din adaos si alte chetuieli”, a explicat Cristian Preda.

CNPIMMR: Salariatii care nu inteleg fiscalitatea cred ca patronii ii fura

Reprezentanta CNPIMMR la discutie, Valentina Saygo, a spus ca Inspectoratele Teritoriale de Munca (ITM) fac controale si ii ameninta pe intreprinzatori cu amenzi pentru ca nu au majorat brutul si nu au comunicat aceste modificari in Revisal. Asta, in conditiile in care termenul de comunicare este de 31 martie.

„E tardiv sa spunem acum ca vrem sa nu se transfere contributiile. Am spus-o la Comisia de Dialog Social si la Ministerul Finantelor si am vorbit degeaba. In prezent, multi dintre intreprinzatori au probleme, deoarece angajatii lor care nu inteleg fiscalitatea se simt furati. Mai exact, multi angajati au inteles ca, daca le creste salariul brut, vor primi in mana banii de contributii si se vor duce sau nu cu ei sa isi plateasca din mana contributiile. Iar cand patronul ii spune ca nu asa se procedeaza, se supara si crede ca firma nu-i da suficienti bani”, a precizat Valentina Saygo.

De ce dureaza atat de mult sa apara legea Revolutiei Fiscale

Abia dupa ce legea de aprobare a OUG 79/2017 va fi votata de Parlament vor afla oamenii de afaceri cum ii va impozita statul pe anul din care deja au trecut aproape doua luni. Doar atunci, stiind cati bani au de dat la buget, vor putea sa isi stabileasca strategia de afaceri pe anul in curs.

Proiectul de lege privind adoptarea OUG 79/2017 a fost adoptat de Senat pe 4 decembrie 2017 si ajuns in Camera Deputatilor, for decizional, trei zile mai tarziu. In aceste conditii, pe 14 decembrie, Comisia de Buget ar fi trebuit sa prezinte un raport pe care deputatii urmau sa-l voteze in plen. Dar raportul n-a fost terminat nici pana astazi.

Motivele intarzierii tin de interesele din Guvern, sustine deputaul USR Cossette Chichirau.

„Eu cred ca inca exista negocieri intre ministrul Teodorovici si alti membri ai Guvernului. Poate cei de la Ministerul Muncii. Eu am fost surprinsa ca nu s-a transat problema astazi. Am venit pregatita sa stau toata ziua si sa transam problema. Nu sunt multe amendamente. Le putem discuta intr-o singura zi. Totul este sa intre”, a spus Cossette Chichirau pentru Ziare.com.

Deputatul USR Claudiu Nasui, de asemenea membru in Comisia de Buget, sustine ca probabil legea va trece in urmatoarele saptamani.

„Urgenta era, de fapt, sa treaca legea pana la 1 ianuarie, ca sa putem repara parte din greselile facute. Si acum exista necesitatea ca legea sa treaca repede si bine, din cauza ca in caz contrar ar putea sa tot apara ordonante de urgenta care sa o carpeasca. Iar atunci cand faci modificari in regim de urgenta, n-ai cum sa prevezi toate efectele. Risti ca faci rau in locuri la care nici nu te-ai gandit. Cat va mai dura cu siguranta n-as putea spune eu. Eu mi-am facut treaba. Astazi (miercuri, 14 februarie – n.red.) m-am prezentat la Comisie pregatit sa imi sustin amendamentele. Abia acolo am aflat ca se organizeaza doar o discutie. Cand se va organiza o noua sendinta de Comisie nu hotarasc, eu. Domnul presedinte va anunta. Probabil martea viitoare, ma gandesc”, sustine Claudiu Nasui pentru Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Revoluția fiscală mărește facturile la întreținere

Prezentate ca o veritabilă „revoluție“, modificările la Codul fiscal, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2018, au început deja să aibă noi efecte dezastruoase. Cotidianul a prezentat în ultimele zile consecințele măsurilor fiscale adoptate recent, printre care cea mai gravă este scăderea salariilor cu sute de lei. Mai nou, a scăzut indemnizația pentru creșterea copiilor, iar la APIA au scăzut salariile chiar și cu 1.000 lei.

Încă din toamna anului trecut, analiștii economici au avertizat asupra acestor efecte negative, anunțând că efectele negative ale „revoluției fiscale“ se vor propaga în majoritatea domeniilor economice. Din păcate, aceste previziuni pesimiste au început să fie deja confirmate, la circa un an de la intrarea în vigoare a modificărilor legislației fiscale.

Scad indemnizațiile pentru creșterea copiilor

„Revoluția fiscală“ se bazează pe faptul că, teoretic, angajatorii vor crește salariile brute ale angajaților pentru ca aceștia să-și poată achita CAS-ul. Dar, în absența unui cadru legal clar, această creștere va depinde doar de bunăvoința angajatorului. Asta nu se oprește aici: dacă angajatorul nu mărește salariul brut al angajatului, acesta nu va avea doar venituri mai scăzute, ci, în cazul în care are și copii, și indemnizația de creştere a copiilor va fi mai mică. În această privință, consultantul fiscal Valentina Saygo a explicat pentru ziariști: „Un angajat cu un salariu net de 2.500 lei ar urma să primească o indemnizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 2.125 lei. În cazul în care firma la care lucrează nu a transferat contribuţiile în sarcina acestuia, angajatul va primi o indemnizaţie redusă cu 351 lei. Clar, va avea o indemnizaţie mai mică, dacă a rămas cu acelaşi brut, sper că vom veni cu corecţii în această zonă, pentru că nu este un tratament echitabil contribuţie vs indemnizaţie“.

„Revoluția“ facturilor

Pusă la cale abrupt, fără consultare publică și fără niște studii de impact, „revoluția fiscală“ a început să-și arate efectele negative care se manifestă deja, la un nivel mai larg. Un asemenea efect lovește direct în buzunarele unor locatari care au de plătit facturi la întreținere. Primii care s-au sesizat în această privință sunt președinții unor asociații de locatari din Iași. Acolo, societatea care se ocupă de administrarea blocurilor a anunţat creşterea taxelor cu aproape 25%, ca să aibă bani pentru majorarea salariilor celor 200 de angajaţi. În funcţie de dimensiunea apartamentelor, oamenii vor plăti cu 16 lei mai mult pe lună. Ciprian Chiriță, directorul Termo Service Iași, a calculat că „la apartamentele cu 30 de mp creșterea va fi de 5,17 lei, iar la apartamentele de 90 de mp, de 15,5 lei. Din păcate, eram pe minus și nu știu dacă reușeam să ne menținem pe piață. Și atunci exista riscul să ajungem în incapacitate de plată“. Această societate administrează circa 65% din blocurile din oraş. În prezent, 180 din cei 220 de angajaţi au salariul minim pe economie. În această situație, economistul conf. univ. Dan Chirleștean susține: „Ceea ce guvernanții noștri consideră că merge bine la nivel macroeconomic funcționează al dracului de prost la nivel microeconomic. Cu siguranță, cred că nici ei nu și-au închipuit că ceea ce prognozau prin această revoluție fiscală va duce la un haos pe care nu o să-l poată gestiona“.

APIA: salarii scăzute cu 1.000 lei

În toate ieșirile publice, reprezentanții Ministerului Muncii afirmă că doar 3% din angajații din sistemul bugetar vor înregistra pierderi salariale. În schimb, sindicatele au calculat că aceste pierderi vor fi înregistrate de cel puțin 25% din angajaţii de la stat. Ionuț Mișa, fost ministru al Finanţelor, calculase anul trecut că, după ce vor fi transferate contribuţiile sociale, angajaţii ar urma să câştige cu circa 3 lei mai mult. Avem astăzi un exemplu concret. Acest calcul pare a fi însă deosebit de optimist. Reprezentanții Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) afirmă că un angajat al instituției a primit, pentru luna ianuarie, cu circa o mie de lei mai puţin decât în decembrie. Transferul contribuțiilor le-a adus angajaților APIA din Dolj salarii mai mici chiar și cu 1.300 lei. Este vorba despre unii dintre șefii de birouri. În cazul consilierilor superiori, salariile au scăzut cu 300 lei față de anul trecut. În aceste condiții, angajații APIA Dolj spun că vor depune contestații la centrul județean și sunt hotărâți să dea Guvernul în judecată. De asemenea, o altă nemulțumire este legată de Legea 153. după ce aceasta a intrat în vigoare, salariații din teritoriu sunt plătiți după o altă grilă față de cei din aparatul central, ceea ce, în opinia sindicaliștilor, este o discriminare.

Crește inflația

Specialiștii Băncii Naționale a României (BNR) au anunțat, cu mai puțin de o săptămână în urmă, că inflația anuală în ianuarie 2018 a fost de 4,3%, cu un punct procentual mai mare decât nivelul indicelui de inflație din decembrie 2018, când a fost de 3,3%. Asta înseamnă că toți cei care s-au bucurat pentru o creștere salarială de câțiva lei vor pierde cu mult mai mulți bani din cauza scumpirii mărfurilor de bază. În această privință, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+6,23%), în timp ce, de la un an la altul, alimentele s-au scumpit cu 3,8%. În același timp, raportat la nivelul din ianuarie 2017, prețul serviciilor a crescut cu doar 0,9%.

Estimările BNR sunt confirmate și de Institutul Național de Statistică. Concret, specialiștii INS au anunțat că, în ianuarie 2018, rata anuală a inflaţiei a urcat la 4,3%, un veritabil record al ultimilor 5 ani.

În acest context, senatorul Florin Cîțu a anunțat, pe contul său de Facebook: „În doar 12 luni, PSD a dus rata inflației de la -0,5% la 4,3%. Vă tot spun de jumătate de an că poate ajunge la 6% în 2018. Din păcate, se pare că și eu am subestimat dezastrul în care ne-a aruncat PSD. În acest ritm, până la sfârșitul anului, rata inflației ar putea ajunge la 10%. Doar în anii ’90 am mai văzut o astfel de inflație galopantă“.

Promisiuni electorale

Programul politic al PSD, pe baza căruia principalul partid de guvernământ a câștigat ultimele alegeri, are și un capitol special, intitulat „Echitate“, în care se promiteau câte în Lună și în stele. Spre exemplu, se menționa că „nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020“. Asta a fost însă doar în teorie. Practic, cei 2.000 lei promiși în ceea ce privește salariul minim pentru 2018 s-au redus la 1.900 lei – și nici aceia siguri. Tot în programul său electoral, PSD mai promitea: „Începând cu 1 august 2017, vom pune în aplicare două măsuri înscrise în Programul de Convergență transmis la UE, și anume: a) asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru toți salariații, inclusiv pentru cei cu timp parțial de lucru și cei cu plata în acord, în scopul protejării și acestor categorii de salariați prin prisma drepturilor de pensii și de ocrotire a sănătății“. În această privință, lucrurile s-au petrecut exact ca în bancul sovietic despre bicicleta care nu a fost primită cadou, ci a fost furată: contrar promisiunilor electorale, plata contribuției pentru pensii și sănătate a fost trecută exact la angajat.

Sursa: Cotidianul.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Un alt efect al „revoluției fiscale”: Indemnizaţii mai mici pentru creşterea copiilor

Nu trece o zi fără să fie descoperite noi efecte negative ale „revoluției fiscale”. De această dată este vorba despre viitorii părinți. Dacă angajatorul nu a mărit salariile brute, oamenii nu vor avea doar venituri mai mici, dar şi indemnizaţii de creştere a copilului reduse.

Un angajat cu un salariu net de 2.500 de lei ar urma să primească o indemnizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 2.125 de lei. În cazul în care firma la care lucrează nu a transferat contribuţiile în sarcina acestuia, angajatul va primi o indemnizaţie redusă cu 351 de lei.

Clar va avea o indemnizaţie mai mică, dacă a rămas cu acelaşi brut, sper că vom veni cu corecţii în această zonă pentru că nu este un tratament echitabil contribuţie vs indemnizaţie”, spune Valentina Saygo, consultant fiscal.

Şi în timp ce angajatorii vor acoperi diferenţa de contribuţii pentru salariaţii care lucrează cu jumătate de normă, Guvernul a găsit soluţia şi pentru salariile IT-iştilor, cercetătorilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Diferenţa de 6% pe care o vor da în plus companiile pentru a asigura acelaşi salariu net va fi scăzută din contribuţiile de sănătate pe care le plătesc la ANAF. Cu o condiție! Firmele de IT ar fi trebuit să mărească deja salariile brute cu cel puţin 20 la sută faţă de luna decembrie 2017. Aşadar, companiile care au acoperit integral scăderea de venit – cu o majorarea a lefurilor brute cu 28 de procente – vor putea deduce doar câţiva lei sau deloc.

„Sunt multe firme de IT care, întradevăr, nu au mărit brutul dar au compensat prin bonusuri, de ce au făcut asta, de frica instabilităţii sociale, în cazul în care Guvernul se răzgândeşte, să nu fie obligaţi să dea înapoi o creştere salarială care în opinia lor nu este justificată. Am făcut un calcul, o firmă din IT, avea cheltuieli salariale care reprezentau 75 la sută din cifra de afaceri, este mult, indicatorii în zona prestatorilor de servicii ar trebui să fie 20-50 la sută”, mai spune Valentina Saygo, consultant fiscal.

Angajaţii din IT au de altfel printre cele mai mari salarii medii nete din România – aproape 6.200 de lei. Guvernul acordă însă deduceri doar 12 luni.

Nu vrem ca nicio categorie să fie afectată. Acolo unde vedem că trebuie modificări am încercat, în două săptămâni, să facem aceste modificări”, susține premierul Viorica Dăncilă.

Nu toţi angajaţii au semnat însă acte adiţionale după transferul contribuţiilor. Până acum au fost modificate doar jumătate dintre contractele de muncă. Pentru restul angajaţilor, adică mai bine de 2 milioane de persoane, angajatorii oferă bonusuri sau prime pentru a acoperi scăderea venitului net.

Termenul pentru modificarea în Revisal este luna martie.

Sursa: Digi24.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Sezonul de vânătoare de amenzi şi confiscări este deschis: inspectorii Fiscului au un fond de premiere

O ordonanţă de urgenţă publicată în decembrie anul trecut în Monitorul Oficial arată că, începând de anul acesta, Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) va reţine ca venituri proprii un procent de 15% din sumele încasate prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti rămase definitive. Astfel, prin OUG 116/2017 se stabileşte că inspectorii Fiscului vor putea primi bonusuri din valoarea amenzilor încasate.

Deşi fostul ministru al Finanţelor, Ionuţ Mişa,  a susţinut că amenzile nu se vor constitui ca surse pentru fondul de premiere, primul articol din ordonanţă îl contrazice, spun consultanţii fiscali.

„Aş vrea să reamintesc de perioada anilor 2008-2011 când contribuabili persoane juridice erau hărţuiţi cu titluri executorii pentru sume nedistribuite din contul unic. Personalul ANAF primea stimulente pentru fiecare distribuire. Sper să nu ne întoarcem la aceeaşi perioadă”, a spus Valentina Saygo, managing Partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Ieri, în Monitorul Oficial s-a publicat Legea Prevenţiei, care cuprinde 70 de acte normative şi mai multe prevederi prin care prima amendă dată de inspectorii ANAF poate fi iertată dacă cei care încalcă legea îşi corectează greşelile. Unii avocaţi avertizează însă că este posibil ca unii inspectori să aleagă calea uşoară şi profitabilă în care să aplice amenzi în loc să aplice principiile legii prevenţiei.

„Prin noua reglementare de la sfârşitul anului, 116/2017, guvernul a permis ANAF-ului să preia 15% din toate încasările din acte administrative fiscale, amenzi date de organele fiscale. 15% din toate încasările pe care le produc inspectorii fiscali se duc într-un fond de premiere al acestora.  Şi ne întrebăm cum vor face inspectorii fiscali să se conformze unui ghid de îndrumare, când pe de altă parte, ar putea să meargă pe calea care aduce bani”, a spus Teodora Koletsis, avocatul senior al Casei de Avocatură Gruia Dufaut, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Potrivit lui Ionuţ Mişa, inspectorii ANAF vor fi premiaţi pentru o acţiune cu succes care are ca finalitatea confiscarea unor mărfuri cu 15% din valoarea mărfurilor, însă nu cu mai mult de 3.800 de lei brut.

„Dacă un inspector fiscal identifică un camion cu marfă ilegală, marfa se confiscă, iar din acest fond se repartizează 15% pentru fondul de premiere; inspectorul respectiv va beneficia de această premiere, dar el nu va primi mai mult de două salarii minime pe economie, adică nu mai mult de 3.800 de lei brut pentru această acţiune”, a spus Ionuţ Mişa, într-o dezbatere la Senat din 23 ianuarie 2018.

Oficialul a precizat atunci că „amenda nu se constituie ca sursă la fondul de premiere, nici chiar dacă este plătită pe loc. Concret, „la emiterea unei decizii de impunere, suma respectivă nu este o sursă pentru fondul de premiere, chiar dacă respectivul contravenient achită amenda. Ne uităm să vedem dacă plătitorul contestă amenda sau dacă întreprinde acţiuni în instanţă, şi numai dacă se dovedeşte, după întregul proces juridic, că amenda este justificată, abia atunci se constituie ca sursă la fondul de premiere”, a menţionat Ionuţ Mişa.

Sursa: Zf.ro

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Dezbatere privind declarația 600: Pe cine afectează cel mai mult

”Cei care au depășit plafonul de 22.800 de lei, până la 35.000 de lei sunt cei mai afectați, pentru că dacă depășesc plafonul de 22.800, chiar și cu puțin, vor plăti asigurările la sănătate din acest plafon”, a susținu Valentina Saygo.

Ciriticul de artă Iulia Popovici a declarat că majoritate celor care fac bani din drepturi de autor câtșigă sub salariul minim sau în zona de ”pierdere maximă”, adică în peste plafonul de 22.800 de lei.

Cei care câștigă sumele acestea sunt obligați să plătească între 1000 și 3000 de lei. Impactul este între 5% și 15% din câștiguri. Autoritățile fiscale percep drepturile de autor ca pe un venit în plus. Principala problemă e că sunt venituri fluctuante și impredictibile. În capetele lor, it-știi, notarii, au venituri de la an la an, dar nu și-au imaginat că sunt o mulțime de persoane care realizează activități pe drepturi de autor. Ei nu știau că există persoane care muncesc ca oameni, nu ca persoane fizice”, a spus Iulia Popovici.

Despre zona IT, Valentina Saygo a adăugat că a fost privilegiată ”pentru că anumiți angajați erau scutiți de impozitul pe salariu, iar acum sunt în pericol să plătească și ei taxe”.

”Angajatorii nu știu ce vor face, nu știu ce vor face și ce salarii vor da. Nu au mărit pe hârtie acel brut, au compensat cu bonificații. Explicația lor este că nu au încredere, dacă lucrurile nu se vor întoarce înapou. Mulți au adoptat bonusurile acestea. Noi ne supunem cu obediență. Avem un salariat care din veniturile sale cheltuie 70% din venituri numai pe salarii”, a spus Saygo.

În același context, criticul de artă Iulia Popovici recomandă autoritățile să amâne publicarea ”acestei nebunii” (Declarația 600), ori ”retragerea sau modificarea majoră”.

”Altfel nu se va putea”, a concluzionat Iulia Popovici.

Sursa: Realitatea.net

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Cum a văzut un consultant fiscal şedinţa din Senat privind formularul 600: Ministrul finanţelor a recunoscut că personalul ANAF nu a fost suficient de bine pregătit şi a promis îmbunătăţiri

Cei care plătesc în avans contribuţii la pensie sau la sănătate şi nu reuşesc să realizeze veniturile estimate în 2018 îşi vor recupera sumele de la stat dacă va fi cazul, iar perioada de depunere a declaraţiei 600 va fi prelungită până la 1 martie – acestea sunt doar două dintre promisiunile pe care le-a făcut Ionuţ Mişa, ministrul interimar al finanţelor, în şedinţa organizată marţi la Senat ♦ Valentina Saygo, expert contabil şi managing partner al firmei de consultanţă fiscală Ask for Accounting, a fost prezentă la şedinţa extraordinară organizată de Comisia Economică a Senatului pe tema formularului 600.

Şedinţa s-a desfăşurat sub impresia clară a deschiderii, colaborării şi luarea în considerare a propunerilor făcute, impresie total diferită faţă de dezbaterile avute săptămâna trecută la Ministerul Finanţelor, pe subiectul normelor metodologice pentru OUG 79”, a spus Valentina Saygo. Saygo a realizat un rezumat al şedinţei de marţi, aducând în atenţie o serie de modificări pe care oficialii Ministerului Finanţelor vor să le implementeze:

Sursa: Zf.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Schimbări în privința formularului 600. Ionuț Mișa: ”Acum vreți să vă spun ce se va face concret?!”

La o zi după ce şeful PSD a cerut amânarea şi chiar desfiinţarea formularului 600, ministrul Finanţelor promite modificări radicale pentru documentul care a pus pe jar peste 200 de mii de români cu venituri în afara salariilor.

Chemat marți la Senat ca să dea explicaţii, ministrul Ionuţ Mișa confirmă că depunerea declaraţiei va fi amânată până la 1 martie. Şi anunță că salariaţii care au activităţi independente nu vor plăti de două ori contribuţia la Sănătate.

Aproape două ore şi jumătate a fost audiat ministrul Finanţelor, Ionuţ Misa, de senatorii din comisia economică. A mers în faţa lor după o discuţie cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care i-a cerut să repare ″eroarea de comunicare″⁣ privind formularul 600, o declaraţie fiscală care vizează peste 200 de mii de români cu venituri suplimentare – de la artişti, notari, jurnalişti, până la PFA-uri şi persoane cu drepturi de autor.

Prima decizie e amânarea termenului-limită de depunere a formularului, cu o lună, până la 1 martie. Asta deşi sunt deja mii de români care au depus această declaraţie.

Ionuț Mișa: ″Vom vedea dacă, pentru anumite categorii, cei care au depus şi nu mai sunt modificări, lăsăm aceste declaraţii să-şi producă efectele, iar pentru ceilalţi să nu mai existe obligativitatea declarării şi să poată face o plată pe baza codului numeric personal.

Întrebat cum va fi posibilă plata în baza CNP-ului, ministrul s-a eschivat.

Ionuț Mișa: ″E, acum vreţi să vă spun ce se va face concret în condiţiile în care am discutat acum de găsirea unei soluţii?!

Parlamentarii spun că nici peste o lună mulţi dintre cei care depun formularul 600 nu vor fi mai lămuriţi.

Daniel Zamfir, PNL: ”Vă sugerez să vă gândiţi la acest termen, o lună de zile este absolut insuficient. ’Mizând pe faptul că veţi face ceea ce veţi face, că veţi instrui personalul ANAF, trebuie să comunicaţi şi public. Vă aşteptaţi ca peste 1 milion de oameni să vină la ghişeu?

Valentina Saygo, reprezentant Consiliul IMM-urilor: ”Oamenii nu au fost instruiţi cum poate fi completată declaraţia, presiunea îi face să fie confuzi şi nelinistiti.”

Reprezentanţii asociaţiilor profesionale reclamă şi anomalii: salariaţii care au şi venituri suplimentare trebuie să achite contribuţia la Sănătate de două ori, pentru ambele surse de câştig. Şeful de la Finanţe promite rezolvări.

Ionuț Mișa: ″Luăm în analiză la acele venituri să nu mai plătească contribuţie de Sănătate.

Confuzia din jurul declaraţiei 600 nu este singurul episod de ″eroare de comunicare″⁣, aşa cum au fost catalogate de şefii PSD. Ministrul Finanţelor a făcut o serie de afirmaţii contradictorii cu privire la mai multe decizii fiscale majore, precum naţionalizarea pilonului II de pensii sau taxa de solidaritate.

Ionuț Mișa: ″Eu sunt una dintre persoanele care decontează pentru aceste greşeli de comunicare. Nu am o problemă dacă voi fi schimbat din această poziție.

Schimbările anunţate de ministrul Finanţelor trebuie să fie adoptate de Guvern şi publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

 Sursa: Stirileprotv.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Incertitudine maximă: Liviu Dragnea spune că formularul 600 poate fi depus până pe 1 martie, dar pentru aceasta este necesară o ordonanţă dată de un guvern care nu există

Liviu Dragnea, liderul PSD, a spus ieri că a cerut amânarea termenului de depunere a formularului 600 de la 31 ianuarie la 1 martie. Problema este că el a cerut această amânare unui guvern care încă nu există şi care ar urma să se întâlnească într-o şedinţă pe 31 ianuarie, deadline-ul în vigoare pentru formularul 600.

Formularul 600, o declaraţie care trebuia depusă la Fisc până la 31 ianuarie şi care a stârnit foarte multe controverse în ultima perioadă, va putea fi depus până la 1 martie, urmând ca ulterior această obligaţie să fie eliminată, a declarat ieri Liviu Dragnea, liderul PSD.

„Am avut o întâlnire astăzi îm­preună cu premierul desemnat Viorica Dăncilă şi cu ministrul finanţelor Ionuţ Mişa în care am solicitat ca în prima şedinţă de guvern să fie promovată o OUG prin care depunerea acestei declaraţii să fie amânată până la 1 martie şi să se meargă până la eliminarea declaraţiei 600, cu condiţia să se găsească soluţia pentru ca persoanele fizice care trebuia să plătească aceste contribuţii să rămână asiguraţi în sistemul de asigurări. Trebuie să se prevadă măsuri prin care să se aplice civilizat această prevedere, iar pentru cei care au depus deja declaraţia 600 să se prevadă măsuri tranzitorii în acea ordonanţă“, a spus ieri Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD.

Aproximativ 210.000 de români care au venituri extrasalariale sunt obligaţi să depună un formular la Fisc până pe 31 ianuarie prin care să arate ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta pe lângă salarii, astfel încât Fiscul să le calculeze ce contribuţii sociale au de plătit.

Site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a fost blocat ieri, în contextul în care transmiterea formularului 600 se apropie de deadline.

De altfel, liderul PSD a admis că nici măcar politicienii nu au priceput ce presupune acest formular. Formularul 600 este structurat pe 8 pagini, dintre care 4 pagini trebuie completate şi depuse de contribuabil, iar 4 pagini conţin instrucţiuni de completare.

„S-a comunicat foarte prost pe acest subiect, le-am cerut tuturor colegilor mei să se abţină de la acest subiect pentru că majoritatea nu l-au înţeles. După ce se instalează guvernul o să explice în detaliu despre ce este vorba“, a mai spus Liviu Dragnea.

Consultanţii fiscali le spun clienţilor să nu se grăbească cu depunerea acestui formular, chiar dacă, teoretic, acesta trebuie depus până la 31 ianuarie, iar decizia anunţată de Liviu Dragnea ieri nu este încă publicată în Monitorul Oficial.

„Eu îmi sfătuiesc clienţii să aibă răbdare în legătură cu depunerea declaraţiei 600. În condiţiile în care nu s-au publicat încă normele metodologice pentru această declaraţie şi de declaraţiile de presă făcute astăzi (ieri – n. red.), iar mâine (astăzi – n. red.) se dezbate în Comisia economică de la Senat declaraţia 600, este mai bine ca aceasta să nu fie depusă momentan. Următoarele zile sunt decisive“, a spus Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Pe de altă parte, întârzierea în de­punerea declaraţiei 600 poate conduce la o amendă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei, în contextul legislaţiei aflate în prezent în vigoare.

Prin formularul 600, autorităţile fiscale vor să stabilească ce obligaţii de plată există în ceea ce priveşte contribuţiile la pensie (în cazul veniturilor din activităţi independente) şi contribuţiile la sănătate (în cazul mai multor categorii de venituri, de ex. venituri din activităţi independente, cedarea folo­sinţei bunurilor, investiţii, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele din asocierea cu o persoană juridică şi venituri din alte surse) pentru cei care obţin venituri pe lângă salarii.

Formularul trebuie depus doar de cei care au obţinut venituri extrasalariale în cuantum cel puţin egal cu 12 salarii minime pe economie (respectiv 22.800 de lei, adică valoarea salariului minim brut pe economie de 1.900 lei x 12 luni). Cei mai câştigaţi din această obligativitate sunt contribuabilii cu venituri extrasalariale foarte mari, care ar urma să plătească contribuţii la sănătate şi la pensie de până la 8.000 de lei pe an (adică la nivelul salariului minim). Momentan, ră­mâne neclar ce se va întâmpla cu cei care au depus deja declaraţia 600 sau cu cei care o vor depune până la 31 ianuarie/1 martie, în contextul în care aceasta ar urma să fie eliminată sau înlocuită în următoarele luni. Ce soluţie alternativă ar putea exista pentru ca angajaţii care au venituri extrasalariale de peste 22.800 de lei pe an să poată plăti contribuţii la pensii şi la sănătate pentru aceste sume, după cum a sugerat ieri Liviu Dragnea?

Soluţia ar putea fi o decizie luată la iniţiativa ANAF pe baza datelor pe care le va colecta în perioada 28 februarie – 25 mai“, a mai spus Valentina Saygo.

Impozitul pe gospodărie s-ar putea reîntoarce în programul de guvernare

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că nu exclude reintroducerea impozitului pe gospodărie în programul de guvernare care va fi modificat odată cu promovarea lui în Parlament.

„Am avut o primă discuţie, discutăm acum în CExN, asta va fi programul principal, ne vedem mâine (astăzi – n.red.), miercuri, joi, am stabilit de principiu că nu vor fi modificări mari sau multe, e vorba în principal de a fi actualizat, ţinând cont că 2017 a trecut. Când va fi gata, vom comunica. (…) Nu, de principiu, nu-l exclud (impozitul pe gospodărie – n. red.), dar să avem forma finală (a programului de guvernare, n. red.).“

Discuţia despre impozitul pe gospodărie a intrat în dezbatere publică în aprilie trecut. Dar a dispărut din programul de guvernare al guvernului Tudose.

Noua formă de impozitare a veniturilor, „pe gospodărie“, într-o variantă publicată de Ministerul Finanţelor prevedea globalizarea veniturilor în cadrul „gospodăriei“ – veniturile din salarii şi asimilate salariilor, veniturile din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din investiţii, veniturile din pensii, veniturile din activităţi agricole, din jocurile de noroc, din transferul proprietăţilor imobiliare şi „venituri din alte surse“.

Responsabilitatea plăţii impozitului revenea celui care realizează venituri (plata urma să se facă prin intermediul „consultantului fiscal“), nu a angajatorului care mai reţinea la sursă doar contribuţiile sociale. Proiectul venea cu o serie de deduceri, dar şi cu o cotă zero de impozitare pe salariul până la 2.000 de lei lunar.

Sursa: Zf.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Declaratia 600 si starea de perplex

Expertul contabil Valentina Saygo ne plimba printre meandrele declaratiei 600. Concluzia este ca va trebui sa avem mult noroc.

Valentina Saygo reuseste sa ne creeze o stare de perplex : teama, confuzie, incertitudine si ras prostesc, toate in acelasi timp.Acesta stare este creata de necesitatea depunerii Declaratiei 600, pana pe 31 ianuarie a.c. ( “Taxa pe sanatate – respiri, deci platesti !”, Valentina Saygo, 17.01.2018, Ziarul Financiar). 

Problema este ca trebuie sa luam in serios continutul acestei declaratii, sub amenintarea unor penalitati usturatoare, dar, intr-un context care nu sustine o atitudine serioasa, ci una care se bazeaza pe…noroc:

– nu au fost adoptate normele metodologice ;

– legea care valideaza OUG 79/2017 circula, secret, prin parlament;

– in ianuarie contribuabilii nu stiu ce venituri vor avea la sfarsitul anului, sau daca vor avea un venit.

Din acest ultim motiv, contribuabilul poate fi oricand acuzat de fals in acte. Iata ce se poate intampla, dupa parerea Valentinei Saygo .

Avantajele declaratiei 600

In cazul in care veniturile obtinute sunt cu mult mai mari, acesti contribuabili vor fi avantajati, pentru ca nu exista regularizare. Deocamdata.

Amenda pentru nedepunerea declaratiei este de 50 lei.

Contributia la pensie nu are un caracter obligatoriu. Deocamdata.

Dezavantajele declaratiei 600

Sunt defavorizati contribuabilii care nu vor reusi sa realizeze venituri peste suma minima.

Nu exista posibilitatea regularizarii ulterioare.

Nu exista posibilitatea depunerii unei declaratii rectificative pentru sumele declarate initial.

Neclaritatea privind venitul net realizat in anul precedent, deoarece majoritatea informatiilor vor fi aduse la cunostinta contribuabilului (prin adeverinte) la termenul legal de 28 februarie 2018.

Majoritatea normelor de venit pentru PFA-uri au fost crescute artificial, ca sa depaseasca plafonul minim taxabil de 22.800 lei.”

Concluzia Valentinei Saygo este, in sfarsit, pentru linistea noastra, rationala, sigura, serena si exacta :” Acum, ca o concluzie finala, mai are rost sa ma gandesc la articolul 56 din Constitutie “Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale”? Deocamdata … nu!”

Sursa: Manager.ro

 

 

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Taxa pe sănătate – respiri, deci plăteşti!

De la începutul anului iau poziţia de om prost şi ridic din umeri de câte ori mă întreabă cineva care e treaba cu declaraţia 600, pe care mulţi dintre români va trebui să o depună până la 31 ianuarie 2018.

Mai contează că nu au fost adoptate şi publicate normele metodologice?

Mai contează că legea care validează OUG 79/2017 este rătăcită prin Parlament?

Mai contează că în ianuarie niciun contribuabil nu va şti ce venituri va avea până la sfârşitul anului? Sau dacă va avea?

Mai contează că întreaga „revoluţie fiscală“ sfidează logica elementară de a muta colectarea de la sursă la colectarea individuală?

Mai contează că sute de mii de contribuabili vor fi puşi pe drumuri?

Contează că persoanele care realizează venituri mai mari de 22.800 lei în anul 2018 trebuie să plătească taxa de sănătate? Şi iată cum fosta contribuţie de sănătate se transformă într-o taxă.

Contribuţiile de sănătate şi pensie se plafonează la nivelul salariului minim brut, respectiv 2.280 lei/an în cazul sănătăţii şi 5.700 lei/an în cazul pensiei. Mai mult de atât, contribuabilul este nevoit să precizeze veniturile obţinute în 2017, altele decât cele de natură salarială, venituri la care va plăti suma minima pentru sănătate, indiferent de cât va realiza. Dacă va realiza mai mult, nu contează, tot 2.280 lei va plăti. Dar dacă va realiza mai puţin, nu face un fals în acte, că a declarat obţinerea lor? Că e bun de plată?

Declaraţia nu va putea fi rectificată în cazul în care s-a trecut o sumă greşită. Şi nici nu va fi regularizată.

Să revenim la falsul în acte. „Declar că realizez venituri…“, iar această declaraţie este făcută la început de an, pe baza veniturilor realizate în 2017 şi fără să aibă cineva certitudinea că se va ţine de cuvânt.

♦ Avantajele declaraţiei 600

În cazul în care veniturile obţinute sunt cu mult mai mari, aceşti contribuabili vor fi avantajaţi, pentru că nu există regularizare. Deocamdată.

Amenda pentru nedepunerea declaraţiei este de 50 lei.

Contribuţia la pensie nu are un caracter obligatoriu. Deocamdată.

♦ Dezavantajele declaraţiei 600

Sunt defavorizaţi contribuabilii care nu vor reuşi să realizeze venituri peste sumă minimă.

Nu există posibilitatea regularizării ulterioare.

Nu există posibilitatea depunerii unei declaraţii rectificative pentru sumele declarate iniţial.

Neclaritatea privind venitul net realizat în anul precedent, deoarece majoritatea informaţiilor vor fi aduse la cunoştinţă contribuabilului (prin adeverinţe) la termenul legal de

28 februarie 2018.

Majoritatea normelor de venit pentru PFA-uri au fost crescute artificial, ca să depăşească plafonul minim taxabil de 22.800 lei.

Concluzii:

„Deocamdată“ este termenul care reglementează situaţia actuală a declaraţiei 600. În primul rând pentru că Ordonanţa de Urgenţă nr. 79/2017 nu a fost validată de Parlament şi lucurile pot lua o turnură diferită, mai bună sau mai proastă.

În al doilea rând, plafonarea contribuţiilor la salariul minim pe de o parte va scădea suma colectată la bugetele asigurărilor sociale, dar pe de altă parte va creşte baza de impozitare. Aşa că nu ştim cum va interpreta Executivul rezultatul acestei “revoluţii fiscale” şi ce decizii va lua ulterior.

Pentru dividende se va plăti sănătate, chiar dacă programul electoral al Executivului a negat şi declarat că dividendele sunt scutite de contribuţia pentru sănătate.

Este mai avantajos ca un contribuabil care nu ştie dacă şi ce venituri va obţine în 2018 să îşi asume nedepunerea declaraţiei şi plată amenzii de 50 lei, până la clarificările ulterioare.

Acum, ca o concluzie finală, mai are rost să mă gândesc la articolul 56 din Constituţie “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”? Deocamdată … nu!

Sursa: Zf.ro

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare