InfoTravelRomania: Cum a inceput povestea TAX FREE? Cum functioneaza?

Valentina Saygo – Ask for TAX FREE: Povestea Tax Free este o poveste inceputa frumos, intr-o vreme in care aproape ca “respiram” spiritul civic si imi dadusem seama de puterea lui, cand vazusem concret efectele luarii de atitudine si rezultatele frumoase ale interventiilor pe care le aveam.

In calitate de expert contabil si manager al unei micute firme de servicii contabile, eram obisnuita sa sap prin legislatie, sa cunosc drepturile clientilor mei si sa le solicit organelor abilitate.

Tax Free in Romania pentru mine a inceput in iulie 2012, cand un client care urma sa deschida un magazin in Galeria Marriott mi-a solicitat informatii despre vanzarea in regim Tax Free si am inceput sa cercetez legislatia in domeniu.

Dupa ore intregi de studiu si cautari, am inteles ca de fapt Tax Free este un drept si ca in Romania nu se respecta, asa ca mi-am suflecat manecile si m-am apucat de munca.

A durat o perioada pana a capatat o forma si pana am stabilit o strategie, insa am fost constienta ca va trebui sa fac multa, foarte multa educatie. M-am ciocnit de mentalitati greu de demontat, de multa reticenta si mi-a fost greu sa inteleg de ce intampinam probleme din partea managerilor romani de magazine si nu din partea fiscului, pentru care ar fi trebuit sa fiu “persona-non-grata”.

De fapt in ce consta acest proiect? Este un concept de tip win-win-win pentru cei trei implicati: magazinul care nu are niciun cost; cumparatorul care isi recupereaza o parte din banii cheltuiti; unitatea specializata in restituirea de TVA care intermediaza intre cei doi; singurul care “pierde” este fiscul romanesc, dar nu as vorbi despre o pierdere, ci despre respectarea unui drept al rezidentului strain.

Tax Free a aparut la nivel international in anii ’80 ca un concept de evitare a dublei impuneri, pentru bunurile cumparate de pe teritoriul unei tari srtaine si care sunt folosite in alta tara decat cea in care se colecteaza TVA.

In Romania legislatia Tax Free a aparut mult mai tarziu, respectiv in anul 2004, insa sistemul nu a functionat, pentru ca cine ar fi avut interesul sa o dezgroape de acolo de unde era bine ascunsa?

Chiar si acum sunt o multime de oameni care confunda sistemul Tax Free cu Duty Free si nu vad avantajele si beneficiile acestui sistem, dar mai grav mi se pare faptul ca acesti oameni nu constientizeaza ca au acelasi drept atunci cand calatoresc si fac cumparaturi intr-o tara non-UE.

Fiecare tara este libera sa isi stabileasca singura conditiile de functionare ale conceptului, unele mai lejere, altele mai dificile.

Cum functioneaza sistemul de restituire TVA in Romania:

– Magazinul emite factura fiscala si Document de Restituire TVA pe numele cetateanului non UE

– Unitatea specializata verifica documentele primite prin posta de la cetatenii non-UE si plateste TVA-ul catre comparator

Magazinul plateste catre unitatea specializata TVA-ul restituit si regularizeaza aceasta plata in decontul de TVA, deci plateste mai putin catre ANAF, fara alte costuri suplimentare.

InfoTravelRomania: Cate magazine sunt acum autorizate TaxFree si ce avantaje au?

Valentina Saygo – Ask for TAX FREE: Ask for Tax Free a restituit TVA in anul 2016 de aproape 100.000 lei, respectiv o crestere cu 810% fata de 2015. Acest lucru s-a realizat prin intermediul a 30 de branduri si respectiv 200 de magazine partenere din intreaga tara.

Daca la sfarsitul anului 2015 in Bucuresti figurau putin peste 100 magazine autorizate, la sfarsitul anului 2016, in evidentele ANAF pentru Bucuresti se regasesc 431 de magazine si numarul lor este in crestere.

Pe parcursul intregului an 2016 am restituit TVA catre un numar de 252 de cetateni non-UE, din care 5% au avut cate 4 restituiri, 10% au avut cate 3 restituiri, 15% au avut cate 2 restituiri si 70% au fost unici, iar concluzia pe care o tragem de aici este ca 30% din ei revin in magazinele autorizate Tax Free.

Acelasi procent de 30% il regasim la restituirile pe care le facem in conturi deschise in lei, ceea ce inseamna ca aceste persoane revin in Romania.

Un procent de 10% au nume romanesc, dar cu dubla cetatenie, majoritatea din SUA, Republica Moldova, Canada.

Media per restituire este de 1.295 lei, dar avem si restituiri minime de 129 lei, pana la recordul de 13.260 lei pentru o singura persoana.

Cele mai numeroase restituiri sunt catre rezidenti din Israel 32%, China 18%, Serbia 17%, Liban 11%, Moldova 8%, SUA 4%, Elvetia 2% si Turcia 2%.

Cele mai inedite tari catre care am trimis bani sunt: Argentina, Armenia, Australia, Camerun, Canada, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Georgia, India, Japonia, Kazahstan, Kuweit, Libia, Muntenegru, Rusia, Singapore, Africa de Sud, Vietnam si Saint Kitts and Nevis – Caraibe.

Cele mai folosite porti de parasire a teritoriului Romaniei sunt Otopeni 68%, Moravita 14%, Albita 6%.

Si daca initial am considerat ca Tax Free in Romania se va adresa magazinelor de lux, experienta ne-a dovedit ca jucariile si articolele din plastic, echipamentele sportive si consumabilele pentru imprimanta au un volum ce ne-a surprins chiar si pe noi.

Poate ca cifrele realizate in anii precedenti nu sunt spectaculoase, dar pentru noi fiecare magazin autorizat si fiecare plic cu documente primit a reprezentat o victorie unica.

Primim zilnic telefoane sau emailuri de la rezidenti straini care sunt interesati de anumite magazine de electronice, mobilier, instrumente muzicale sau IT, precum si de anumite localitati precum Iasi, Timisoara, Cluj sau Brasov.

Am centralizat informatiile pentru acesti cumparatori si le trimitem listele magazinelor autorizate de care avem cunostinta. Intr-un cuvant, directionam o clientela targetata si educata sa cumpere in regim Tax Free.

Mai mult de atat, a vinde in regim Tax Free ajunge sa fie un element diferentiator fata de concurenta magazinului autorizat. Acesta ajunge sa vanda cu 19% mai ieftin fata de concurenta, isi fidelizeaza cumparatorii iar noi ajutam aceste magazine sa isi respecte clientii si sa nu mai spuna “NU”.

Ask for Tax Free este in contact direct atat cu magazinele cat si cu cumparatorii beneficiari de sistemul Tax Free. In perioada in care am derulat acest proiect, am contribuit la educarea magazinelor, a managerilor acestor magazine, le-am oferit consultanta sau am autorizat efectiv aceste magazine, am instruit personalul sau am transmis solicitarile potentialilor cumparatori pe care le-am primit pe telefon, email sau Facebook.

Avem in permanenta evidenta magazinelor autorizate independent si care nu sunt partenere Ask for Tax Free, evidenta pe care o punem la dispozitia cumparatorilor interesat de anumite produse sau locatii.

Magazinele autorizate vor fi direct beneficiare a acestui avantaj. Vor avea clienti fericiti si satisfactuti in procesul de vanzare. Isi vor creste numarul acestor clienti, va creste valoarea bonului de vanzare conditionata de suma minima, isi vor fideliza clientii si le vor respecta drepturile.

InfoTravelRomania: Cum isi pot recupera banii cetatenii non-UE? Care este suma minima?

Valentina Saygo – Ask for TAX FREE: Principalele conditii ca restituirea TVA-ului sa functioneze in Romania sunt:

– Magazinul sa fie autorizat in regim Tax Free. Autorizarea se face la ANAF si este valabila 5 ani

– Bunurile cumparate sa depaseasca 175 euro pe factura

– Cumparatorul sa paraseasca spatiul UE in 90 zile de la achizitie si sa stampileze documentele la punctul vamal

– Cumparatorul sa transmita documentele in original catre unitatea specializata in restituriea de TVA.

Daca informatiile sunt corecte si complete, cumparatorul are banii in cont in maxim 2 saptamani de la primirea documentelor. E adevarat ca in functie de distanta si banci corespondente suma se poate diminua din cauza comisioanelor bancare, dar facem eforturi ca sa ne satisfacem clientii si sa reducem aceste costuri, asa ca incheiem parteneriate cu banci digitale pentru a micsora comisioanele retinute de bancile comerciale.

InfoTravelRomania: Care este procedura de recuperare a banilor?

Valentina Saygo – Ask for TAX FREE: In prezent cumparatorii non-UE beneficiaza de restituirea TVA prin doua variante:

Restituirea direct din magazinul autorizat Tax Free, dar acest lucru presupune intoarcerea in Romania si implicit in magazin, lucru imposibil pentru cumparatorii unici

Restituirea prin intermediul Ask for Tax Free prin trimiterea documentelor in original prin posta. Aici luam in calcul amanarea, delasarea, procrastinarea sau ratacirea documentelor, caracteristici umane frecvent intalnite. Din statisticile noastre, la un numar de 100 documente de retsituire completate in magazin, ni se reintorc prin posta si procesam un maxim de 10% din acestea. Acest indicator statistic ne sustine convingerea ca prezenta unui punct Tax Free pe aeroport ar duce la procesarea a 80% documente de restituire.

InfoTravelRomania: Am inteles ca in premiera in Romania avem si un loc pentru recuperare TVA chiar in aeroportul Otopeni. Incepand de cand va intra in functiune?

Valentina Saygo – Ask for TAX FREE: In octombrie 2014 am depus la Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti dosarul prin care solicitam deschiderea unui punct de restituire TVA pe Aeroportul Henri Coanda si am primit invitatia de a participa la licitatia de oferte pentru data de 27 februarie 2017. Mai mult de atat, pe 12 aprilie am semnat contractul cu CNAB pentru deschidere, asa ca pe 15 iunie vom deschide primul punct de restituire TVA din Romania pe Aeroportul Henri Coanda.

Deschiderea unui punct Tax Free pe cea mai importanta poarta de iesire a Romaniei este de fapt un semn de civilizatie, pentru ca acest serviciu este oferit in mai toate aeroporturile mari sau mici din intreaga lume, este un semn de respect pentru drepturile turistilor si al pasagerilor ce ne viziteaza tara si un factor care poate contribui la dezvoltarea turismului romanesc.

Beneficiari indirecti la deschiderea unui punct de restituire TVA sunt turoperatorii romani care opereaza pe piata turismului de incoming in Romania. Acestia lupta zi de zi in a oferi conditii bune si servicii de calitate, Tax Free fiind unul dintre acele categorii de servicii independente de vointa lor.

Un punct de restituire TVA pe Aeroportul Henri Coanda va aseza atat aeroportul cat si Romania pe harta lumii civilizate.

Tax Free in Romania este expresia unei societati civilizate care isi cunoaste si isi cere drepturile.

Multumesc!

Sursa: Infotravelromania.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Peste 700.000 de români sunt angajaţi part-time, iar 90% din aceştia câştigă sub 2.000 de lei brut pe lună. O parte din contractele cu normă parţială cu salarii apropiate de nivelul minim ascund o politică de salarizare la gri, pentru ca angajatorii să-şi reducă din costuri

Peste 712.000 de români aveau contracte de muncă în regim part-time anul tre­cut, iar peste 90% din aceştia au obţinut venituri salariale mai mici de 2.000 de lei brut (1.435 de lei net) pe lună, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Ministerul Muncii.

„În rândul angajaţilor part time care primesc sume apropiate de salariul minim pe economie (1.250 de lei brut/ lună în 2015 şi 1.450 de lei brut pe lună în 2016) există în unele cazuri acea salarizare la gri, când contractele cu normă întreagă sunt transformate în con­tracte cu normă parţială pentru a se mai reduce din costuri“, a spus Valen­tina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accoun­ting.

De altfel, România are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim din Europa, arată datele celui mai recent studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG România. Astfel, statul român încasează circa 50% din cheltuiala unui angajator care plă­teşte salariatul la nivelul salariului minim, în timp ce în Marea Britanie, de exemplu, rata de taxare pentru cele mai mici salarii din economie este de numai 17,15%.

Sursa: Zf.ro

 

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Angajatorii se confruntă cu un deficit mare de forţă de muncă în momentul de faţă, iar cei care sunt asistaţi social preferă să nu muncească

Angajatorii se confruntă cu un deficit mare de forţă de muncă în momentul de faţă, iar cei care sunt asistaţi social preferă să nu muncească, spune Valentina Saygo, ma­naging partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

 

„Pe fondul acestei crize a forţei de muncă, companiile vor creşte salariile, dar acest lucru se va întâmpla treptat. Să susţii o creştere bruscă de salarii de 15%, cum s-a întâmplat la începutul anului, este foarte dificil, face ca multe afaceri să devină nesustenabile“, a mai spus Valentina Saygo.

 

Sursa: Zf.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

SOLUȚII: Creşterea numărului de salariaţi ar putea salva bugetul la limită pentru 2017

Creşterea numărului de salariaţi cu forme legale şi reducerea muncii la negru ar putea asigura României o „rezervă“ de venituri pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB până la finalul anului.

Veniturile statului din contribu­ţi­ile salariale au crescut cu 18% în luna martie (până la 5,87 mld. lei) faţă de martie 2016, pe fon­dul majorării de salarii şi al cre­ării de noi locuri de muncă.

România are astfel o „rezervă“ de venituri pe care le poate obţine prin reducerea muncii la negru şi prin creşterea numărului de salariaţi cu forme legale pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB până la finalul anului.

Numărul de salariaţi a ajuns în ianuarie 2017, de când sunt ultimele date disponibile, la 4,78 milioane de persoane, în creştere cu peste 160.000 faţă de ianuarie anul trecut. La fiecare mie de salariaţi cu salariul mediu (2.100 de lei net), statul primeşte aproape 20 de milioane de lei net în plus sub formă de impozite şi contri­buţii sociale. Dacă se păstrează ritmul actual de creştere a angajărilor, România va ajunge până la finalul anului la peste 5 mi­lioane de salariaţi, cel mai ridicat nivel din anul 1999 încoace, informează ZF.

„Creşterea veniturilor din contribuţii sociale la buget vine, în principal,  din creşterea cu 16% a salariului minim pe economie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei brut pe lună. Asta arată că, într-adevăr, sunt foarte mulţi angajaţi în zona gri, adică au salariul minim pe contract şi diferenţele primite sub alte forme, scoase din firme prin dividende sau alte metode. Compa­ni­ile private «normale» nu mai au mulţi sala­riaţi plătiţi la nivelul minim pe economie, pen­tru că nu mai pot angaja pe nimeni cu salarii atât de mici“, a explicat Valentina Saygo, ma­naging partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Cu toate acestea, a adăugat ea, majorarea salariului minim a afectat şi companiile care plăteau salarii mai mari decât nivelul minim, pentru că au fost nevoite să crească salariile tuturor angajaţilor.

În total, veniturile din contribuţiile sociale au crescut cu 14% în primul trimestru al acestui an prin comparaţie cu perioada similară a anului trecut, ajungând la un cuantum de 16,7 miliarde de lei, potrivit unor date prezentate de Liviu Dragnea, şeful PSD.

Creşterea numă­rului de anga­jaţi cu peste 160.000 de per­soane din ulti­mul an, majorarea sala­riilor, în medie, cu 15% şi creşterea de două ori a sala­riului minim pe economie au fost factorii care au influenţat evoluţia pozitivă a încasărilor din contribuţii sociale la bugetul de stat în ultimul an.

„Cred că încă în România economia neagră este o formă de supravieţuire. Cred că problema muncii la negru este o chestiune care trebuie analizată foarte serios, pentru că dacă ne uităm la dinamica veniturilor legale, dinamica preţurilor, a costului utilităţilor şi a impozitelor şi taxelor, vedem că nivelul de sărăcie ar scădea foarte mult dacă nu ar exista această economie neagră“, a spus profesorul universitar Mircea Coşea.

Deşi numărul de noi locuri de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, România are o populaţie activă (aptă de muncă) de 8,9 milioane de persoane, iar oficial numai 4,78 milioane dintre acestea au un loc de muncă cu forme legale. Persoanele care lucrează la negru, şomerii, asistaţii social sau persoanele care lucrează în agricultura de subzistenţă formează astfel o forţă de muncă potenţială de câteva milioane de oameni.

Sursa: Mediafax.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Care este singura speranţă pentru bugetul României pe 2017

Veniturile statului din contribu­ţi­ile salariale au crescut cu 18% în luna martie (până la 5,87 mld. lei) faţă de martie 2016, pe fon­dul majorării de salarii şi al cre­ării de noi locuri de muncă.

România are astfel o „rezervă“ de venituri pe care le poate obţine prin reducerea muncii la negru şi prin creşterea numărului de salariaţi cu forme legale pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB până la finalul anului.

Numărul de salariaţi a ajuns în ianuarie 2017, de când sunt ultimele date disponibile, la 4,78 milioane de persoane, în creştere cu peste 160.000 faţă de ianuarie anul trecut. La fiecare mie de salariaţi cu salariul mediu (2.100 de lei net), statul primeşte aproape 20 de milioane de lei net în plus sub formă de impozite şi contri­buţii sociale. Dacă se păstrează ritmul actual de creştere a angajărilor, România va ajunge până la finalul anului la peste 5 mi­lioane de salariaţi, cel mai ridicat nivel din anul 1999 încoace.

„Creşterea veniturilor din contribuţii sociale la buget vine, în principal,  din creşterea cu 16% a salariului minim pe economie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei brut pe lună. Asta arată că, într-adevăr, sunt foarte mulţi angajaţi în zona gri, adică au salariul minim pe contract şi diferenţele primite sub alte forme, scoase din firme prin dividende sau alte metode. Compa­ni­ile private «normale» nu mai au mulţi sala­riaţi plătiţi la nivelul minim pe economie, pen­tru că nu mai pot angaja pe nimeni cu salarii atât de mici“, a explicat Valentina Saygo, ma­naging partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Cu toate acestea, a adăugat ea, majorarea salariului minim a afectat şi companiile care plăteau salarii mai mari decât nivelul minim, pentru că au fost nevoite să crească salariile tuturor angajaţilor.

În total, veniturile din contribuţiile sociale au crescut cu 14% în primul trimestru al acestui an prin comparaţie cu perioada similară a anului trecut, ajungând la un cuantum de 16,7 miliarde de lei, potrivit unor date prezentate de Liviu Dragnea, şeful PSD, scrie Ziarul Financiar.

Sursa: Gandul.info

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Cum pot românii să-şi recupereze TVA pentru produsele cumpărate din statele non-UE

Românii care călătoresc în state non-UE şi care fac cumpărături cu o valoare mai mare de 175 de euro (pe factură) îşi pot recupera TVA-ul pentru bunurile cumpărate dacă prezintă facturile respective la aşa-numitele unităţi „Tax Free“.

Conceptul de „Tax Free“ a apărut în anii ’80, în ideea de evitare a dublei impuneri pentru bunurile cumpărate de pe teritoriul unei ţări şi folosite în altă ţară. Şi cetăţenii străini din statele din afara Uniunii Europene îşi pot recupera TVA-ul pentru bunurile cumpărate în România.

„În România, legislaţia există din anul 2004, însă a fost nefuncţională sau puţin accesibilă, cu atât mai mult cu cât nu există un punct de restiturie TVA pe Aeroportul Otopeni, aşa cum există în ţări mai mult sau mai puţin civilizate. Printre condiţiile necesare pentru ca restituirea TVA-ului să funcţioneze se află: magazinul să fie autorizat în regim Tax Free – autorizarea se face la ANAF şi este valabilă 5 ani-, iar bunurile cumpărate să depăşească 175 euro pe factură“, a spus Valentina Saygo, reprezentant Tax Free în România prin intermediul companiei Ask for Tax Free.

Sursa: Zf.ro

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare